Arena politică nu este singurul loc pentru „fake news”. Și savanții vorbesc public despre informațiile false și „fapte alternative”, motivând că acestea afectează grav cercetarea științifică, scrie healthline.com.
De fapt, aceste „științe alternative” au fost întotdeauna, dar în zilele noastre popularitatea pe Social Media le face mai ușor de distribuit. Acest subiect a fost unul din punctele importante pe agenda Asociației Americane de Dezvoltare Științifică (AAAS), la întâlnirea anuală, care a avut loc la Boston, SUA, în februarie 2017.
„Media din zilele noastre a permis acestui tip de informație să fie distribuit” a declarat Dominique Brossard, Doctor în Științe la Universitatea din Wisconsin-Madison.
Tipurile de informație dăunătoare
Există câteva abordări ale informației false care este distribuită pe larg pe rețelele de socializare:
⦁ Unele sunt minciuni directe, promovate de oameni cu un anumit scop;
⦁ Altele sunt bucăți din studii, care au fost sponsorizate de companii pentru a influența rezultatele și opiniile;
⦁ Alt segment este reprezentat de studiile dubioase, care au ajuns în atenția publicului larg.
Cele mai multe însă, sunt o combinație dintre toate de mai sus. Unul din cele mai potrivite exemple din trecut este reprezentat de industria tutunului: acesta a promovat timp de câteva decenii faptul că fumatul activ și cel pasiv nu dăunează sănătății.
Alt studiu, lansat în 2017, a făcut o concluzie despre faptul că fumatul țigărilor electronice este mai puțin dăunător pentru plămâni decât țigările obișnuite. Studiul a fost sponsorizat de British American Tobacco. De ce această companie a sponsorizat un studiu care a demonstrate rezultate negative cu privire la fumatul obișnuit? Se pare că industria tutunului trece pe piața țigărilor electronice.
Cercetările false, de asemenea, ajung în atenția oamenilor. În 1998, un medic britanic pe nume Andrew Wakefield, a publicat o cercetare în revista „The Lancet” (o revistă care publică articole originale din cercetare științifică). În acest studiu, Wakefield a făcut o legătură între autism și vaccinul împotriva rujeolei, oreionului și rubeolei.
Cercetarea cuprindea un studiu mic, în care au participat în calitate de co-autori 12 colegi ai săi și a provocat o serie de conflicte între autori și alți savanți. În 2010, cercetarea a fost retrasă de pe site, deoarece „nu a fost stabilită nicio legătură între vaccinul împotriva rubeolei și autismul iar datele cercetării sunt insuficiente”. Totuși, acest studiu continua să fie citat de unele organizații anti-vaccin.
În 2012, în aceeași revistă, The Lancet, a fost publicată o cercetare care lega porumbul modificat genetic și erbicidul Roundup cu dezvoltarea cancerului. În 2013, acest studiu a fost retras de pe site, deoarece nu avea dovezi suficiente, dar în 2014 a fost publicat în altă revistă de specialitate.
Aceste tipuri de cercetări au dus la crearea unei pagini web care poartă denumire de Retraction Watch, unde sunt publicate toate cercetările și descoperirile științifice dubioase. Conform acestui portal, anual se retrag în jur de 500 de studii.
Problema nu este doar în crearea acestor cercetări. În era rețelelor de socializare oricine se poate declara expert în vaccinare și autism, chiar și ex-modelul Playboy Jenny McCarthy.
Și Facebook reprezintă o problem, deoarece algoritmele prezintă persoanelor informațiile de care ei sunt interesați. În așa fel, dacă cineva crede că industria cărbunelui nu poluează aerul, el va primi informații numai despre ceea ce crede el că este corect.
Ceea ce pot fac savanții, este să promoveze cercetările științifice pe larg și să lanseze campanii de popularizare a științei. Deasemenea, poate fi promovată o politică de popularizare a științei în școli.
Pentru că informațiile false despre știința medicală pot duce la schimbări în guvernarea țărilor și cauza probleme de sănătate unei mase largi de populație.
Aici poți afla ce studii au fost retrase.
