(foto) În Danemarca, lactatele organice sunt produse de văcuțe fericite. Cum se produce totul, de la fermă la fabrică?

IMG_20180925_130240

Danemarca este unul dintre puținele exemple în care populația este educată să consume alimente cât mai sănătoase. Frecvente sunt fermele și fabricile organice, unde totul se aplică la un nivel avansat. Este oarecum o îmbinare ciudată între dorința de a fi cât mai departe de automatizare și întoarcerea la rădăcini, cu noile tehnologii, algoritmi și nu numai.

Naturmaelk & Ollingergard este considerată drept o companie mică ce operează o fabrică de dimensiuni mai mici. Se află în regiunea Tonder din sud-vestul Danemarcei, la câțiva km de Marea Nordului. S-a fondat în anul 1994 și este vestită în prezent, în special în regiune, ca fiind una dintre cele mai bune companii ce produce lactate organic. Organic, ar însemna evident fără coloranți, conservanți și produs într-un mod cât mai natural posibil, fără a implica unele chemicate.

IMG_20180926_095412

Brandul umbrelă

Compania ce gestionează fabrica are 38 de proprietari. Acești fermieri produc laptele organic sub același brand-umbrelă pentru fiecare. Pentru a rămâne sub umbrelă aceștia trebuie să respecte condiții nu atât draconice, cât normale pentru a rămâne cu marcajul „produs organic”.

Despre companie se poate menționa că are un venit anual de aproape 50 de milioane de dolari. Venitul se duce spre fermieri în funcție de cantitatea de lapte colectată de la ei. Totuși, putem spune că ei administrează fabrica întrucât 6 din ei fac parte din Boardul de conducere.

IMG_20180926_102546

Director al companiei este Leif Friis Jorgensen. Meseria acestuia este să coordoneze compania, dar și mai ales să asigure o coordonare a calității producției între fermieri. Potrivit lui, acesta parcurge zilnic cel puțin 500 de km de la ferme la sediul central al companiei și invers.

Produsele sunt exportate în mare parte pe piața locală din Danemarca. Aproape 45% merg în supermarketele din Danemarca. Alte 40% sunt în baza contractelor directe cu firmele de catering, restaurante, hotele și altele. Restul este fie laptele care este revândut la o altă companie, sau merge la export spre Germania, Marea Britanie sau Polonia. Cert este că în acea direcție merge sub 4%.

Mai bine mici, dar buni

Deși fabrica are peste 100 de angajați, ea nu este socotită drept o fabrică mare. Nu se produce în cantități mari aici, dar mai mult, se respectă standarte de calitate.

De exemplu, vacile de la toate fermele ce operează sub umbrela acestui brand trebuie să fie cel puțin 150 de zile din an pe câmp, la aer liber. De menționat că într-o fermă convențională, vacile nu părăsesc grajdul unde sunt ținute.

Totodată, fermierii folosesc 8 ierburi extra. Motivul nu este doar pentru a crea iarbă mai bună, dar ajută și la menținerea unui sistem digestiv mai bun al bovinei, dacă sănătatea e bună, laptele e bun.

Potrivit lui Leif Jorgensen, fabrica este printre singurele companii care colectează laptele zilnic. Și totuși:

„Planul nostru este să nu fim chiar prea mari. Chiar dacă-s 38 de fermieri acum și ne cunoaștem personal. Dacă vor veni mai mulți fermieri o să începem, să pierdem contactul. Totuși, unii fermieri tind să se extindă și ei cumva. Da, poate ne extindem încet, an de an, dar nu avem planuri să ne extindem prea mult”, spune Jorgensen.

Acesta spune că se organizează întâlniri cu fermierii frecvent, iar dacă unii din aceștia vor petrece câte 3 ore dus și 3 întors pe drum, este în dauna lor, deoarece mulți din ei preferă să fie în câmp.

GALERIE FOTO din fabrica de lactate:

IMG_20180926_102617

IMG_20180926_105718

IMG_20180926_105724

IMG_20180926_110033

IMG_20180926_110046

IMG_20180926_111244

IMG_20180926_112054

IMG_20180926_112604

IMG_20180926_112831

IMG_20180926_112858

Cine sunt fermierii?

Ferma familiei Moeler este doar una din cele 38, care activează sub brandul Naturmilk. Atât tatăl Ove Moeler, cât și fiul acestora, Sorem Moeler coordonează treburile zilnice la fermă. Mai au angajați încă trei persoane, dintre care un român, Andrei și Alina, originară din Moldova, stabilită de 5 ani în Danemarca, cea care de fapt ne-a facilitat vizita la această fermă.

Aceasta are și job-ul de traducător, dar despre ea într-un al material.

IMG_20180925_095642

IMG_20180925_095650

Grajdul poate avea peste 200 de vaci. Acum au 165. Sunt specializați în creșterea laptelui organic. Nu se folosesc medicamente pe bovine, iar acestea, timp de jumătate de an cum am menționat mai sus, trebuie să se afle în câmp.

„Acest lucru este normal în Danemarca. Deținem propria producție de lapte. În cazul nostru, mai mulți fermieri se asociază formându-și brandul comun”, ne explică Ove Moeler. Deși laptele este predat fabricii menționate mai sus, existând și posibilitatea de a pierde contactul cu cei care consumă produsele, acesta spune că nu e așa tot timpul:

„Eu obișnuiesc câteodată să stau în magazin și să ascult consumatorii. Este important asta să faci din când în când, pentru a îmbunătăți producția”, ne spune acesta.

Și iarba mai bună…

Vacile de la această fermă au la dispoziție 60 de hectare. Aici însă intervine o nuanță interesantă: Sunt mai multe parcele cu diferite feluri de iarbă.

IMG_20180925_100638

IMG_20180925_100711

IMG_20180925_100842

IMG_20180925_103210

IMG_20180925_124413

IMG_20180925_124452

IMG_20180925_124458

„Sunt 7 tipuri de flori, care sunt de condimente. Teoria este că nu fiecare bovină are aceleași gusturi. De exemplu, dacă una din ele este bolnavă, poate selecta din acele plante care le fac mai bine”, explică Ove Moeler.

Pentru a activa sub acest brand trebuie să respecți în jur de 40 de criterii, care includ toate detaliile, inclusiv și la componența ierbii. Din start, un fel de semn de exclamare – nu se folosesc ierbicide. Deloc.
„Dacă folosești chemicale, poți fi bine acum, dar poți afla efectele peste 10 ani, sau efectele pot să fie la copiii voștri, de exemplu. Trebuie să tratăm și acest lucru cu mare atenție”, spune acesta.

Acesta spune că participă la ședințe pentru a discuta și a fi la curent cu toate criteriile impuse de fabrică pentru a asigura calitatea materiei prime.

ADN, selecția genului, Gadgete pentru muls

Pare totul în natură, dar până și prezența în natură, dar și producția este strict monitorizată prin intermediul a mai multor softuri. Totul începe de la naștere, când la ureche li se plică numărul de serie. Atunci li se prelevă ADN-ul, care odată introdus în baza de date, rămâne acolo pentru a monitoriza permanent.

Informația este folosită de exemplu la reproducere, pentru a determina ce caracteristici fizice trebuie să aibă taurul de la care a fost prelevată sperma.

IMG_20180925_103649

IMG_20180925_103723

IMG_20180925_103725

IMG_20180925_130240

Dacă în Moldova la gâtul vacii se agață un clopot, în Danemarca este un dispozitiv special, care transmite în timp real proprietarului starea de sănătate a bovinei. Acesta controlează, evident, prin intermediul unei aplicații pe telefonul său. Fiul acestuia, Soren Moeler spune că se poate uita de acasă la starea de sănătate a unei vaci.

IMG_20180925_101748

Pentru gestiunea fermei, acesta spune că a mers la universitate. Studiile din acest domeniu sunt jumătate teoretice, jumătate practice. Partea teoretică include în primul rând mai multe lecții de management a afacerilor.

Este ca parte a unui proces de inginerie genetică și genul vițelușului care ar urma să se nască. Potrivit lui Soren, este calculat de fapt cu o precizie de 97%.

Parcarea în spic

Mulsul bovinelor este, să spunem așa „semi-automat”. Ferma are un centru de muls de 16 bovine, dar, potrivit lui Soren Moeler, sunt ferme și mai mari.

IMG_20180925_102610

IMG_20180925_102616

IMG_20180925_102624

IMG_20180925_102627

IMG_20180925_102839

IMG_20180925_102913

IMG_20180925_102933

IMG_20180925_102939

Vacile sunt „parcate” sub formă de spic, pe diagonală, și ulterior li se atașează dispozitivele care prin vacum „pompează laptele”.

Afacere de familie

Danemarca este și ea afectată de schimbările noului mileniu. Potrivit lui Soren Moeler, tot mai puțini tineri preferă să plece la oraș. Agricultura tinde deja să fie dominată de companiile mari.

„Cu 20 de ani în urmă orice danez cunoștea un fermier, fie că era vecinul, bunelul sau tatăl lui. Astăzi, unii oameni cred că laptele vine din supermarket”, spune acesta.

Cauzează vacile încălzirea globală?

L-am întrebat pe Ove Moeler și despre această teorie, prin care se menționa că metanul produs de vaci ar produce un efect de seră mult mai dăunător decât gazul de la marile întreprinderi industriale.

„Este totuși ceva de dezbătut. Vacile noastre putem spune că având un regim alimentar, ar putea contribui mai puțin. Acum avem și o zonă închisă pentru bălegar de exemplu. Încercăm diferite metode de a produce cât mai puțin metan”, mai punctează acesta.

 

Vizita a fost făcută în cadrul proiectului„Colaborarea nordică în Moldova”, unde se studiază limbile nordice prin intermediul limbii engleze.

Cursurile se desfășoară pentru limbile daneză, finlandeză, norvegiană și suedeză. În cadrul studierii limbii nordice, cursantul are și ore de istorie, geografie și cultura țărilor nordice.

Informații suplimentare despre cum te poți înscrie la un astfel de curs poți afla la:

# adresa de e-mail: [email protected];
# telefon: 079106070, 079553575.

Share: Share on Facebook Share on Twitter Share on Telgram
Comentarii
  • Cineplex

  • Știri pentru tine
  • Lifestyle din stânga nistrului

  • Portalul CIVIC.MD: Activitati ONG, anunturi, granturi, job-uri, voluntariat, evenimente