Discuții la Parlament după invalidarea alegerilor. Păreri împărțite despre agitația electorală și ziua tăcerii
Prevederile legislației electorale, necesitatea „zilei tăcerii” și reglementarea agitației electorale online au fost discutate în cadrul ședinței comisiei juridice, numiri și imunități în urma invalidării alegerilor locale pentru primăria Chișinău. La ședință au participat reprezentanții Comisiei Electorale Centrale (CEC, reprezentanți ai societății civile, juriști și deputați.
La ședință s-a discutat despre instrumentele de reglementare a agitației electorale pe rețelele de socializare, fără a limita dreptul la libera exprimare. Iurie Ciocan, membru CEC, a atras atenția că discuțiile despre necesitatea reglementării agitației electorale pe rețelele de socializare se poartă în întreaga lume. Potrivit lui, este cert că rețelele de socializare influențează poziția alegătorului și este nevoie de reglementări pentru paginile oficiale ale persoanelor. O altă propunere formulată a fost limitarea cheltuielilor pentru publicitatea vizuală.
La rândul său, Raisa Apolschi, președinta comisiei juridice, a spus că potrivit reglementărilor din R. Moldova în ceea ce privește agitația electorală pe rețelele de socializare, aceasta se consideră agitație în mass-media scrisă: „Acest aspect la noi este reglementat, doar că e mai complicat de urmărit răspândirea și aspectele ce țin de manipulare și noutăți false”.
În susținerea menținerii „zilei tăcerii” în Codul Electoral s-a expus deputatul democrat Sergiu Sîrbu, care a declarat că aceasta reprezintă un element indispensabil prevăzut în legislația multor țări și corespunde standardelor.
Pavel Postică director de program, Asociația Promo-LEX, s-a referit la cazul invalidării alegerilor locale pentru primăria Chișinău, notând că Curtea Constituțională a reiterat în decembrie 2016 că anularea poate interveni dacă alegerile au avut loc prin fraudarea de natură să influențeze rezultatele alegerilor. Pavel Postică a recomandat comisiei să ține cont de mai multe aspecte atunci când va purcederea la modificare cadrului legal, astfel încât să fie luat în calcul impactul agitației electorale asupra rezultatului alegerilor și cum poate fi măsurat acest impact.
Vasile Bolea, membru al comisiei juridice, numiri și imunități, a propus crearea unei subcomisii în Parlament care după fiecare scrutin, în comun cu autoritatea electorală, să examineze neregulile și dificultățile apărute și să propună după caz ajustări în legislație.
Ulterior, după încheierea discuțiilor, Sergiu Sîrbu a declarat pentru presă că „ziua tăcerii” trebuie să rămână în Codul Electoral
„Am discutat și despre temeiurile de anulare a alegerilor și nu cred că trebuie să intervenim. Legislația electorală și standardele sunt recunoscute și corespund standardelor internaționale”, a spus Sîrbu.
Deputatul democrat a mai precizat că pentru alegerile parlamentare din februarie 2019 nu vor exista reguli noi, pentru că acestea nu pot fi introduse înaintea alegerilor.
De cealaltă parte, Pavel Postică a venit cu propunerea liberălizării agitației electorale în spațiile în care aceasta nu poate fi controlată, însă să fie interzisă agitația în spațiile care pot fi verificate, de exemplu în secțiile de votare și în preajma acestora: „Unde autoritățile nu au mecanisme de control, ar fi bine să asigurăm condiții egale pentru toți”.
După invalidarea alegerilor locale, președintele Parlamentului Andrian Candu a declarat că în situația în care există anumite neajunsuri în legislație ce ține de agitație electorală sau comportamentul concurenților în ziua alegerilor, probabil este cazul de a examina legea electorală. Acesta a mai sugerat atunci că poate ar trebui să nu mai există „ziua tăcerii”.
De aceeași părere a fost atunci și premierul Pavel Filip, care menționa că ar fi o soluție renunțarea la „ziua tăcerii”.
Comisia urmează să prezinte Parlamentului, în termen de 60 de zile, concluzii și propuneri, inclusiv de perfecționare a cadrului normativ relevant în vederea asigurării integrității procesului electoral.
Foto: Facebook/Sergiu Sîrbu
