Iulian Chifu reia în Evenimentul zilei subiectul diversiunii rusești de la Cernăuți, unde, cu puțin timp în urmă, Internetul difuza știrea despre o Adunare a românilor bucovineni care ar cere autonomia regiunii. Se știe deja că a fost vorba de o știre falsă, rapid dezmințită de adevărații reprezentanți ai românilor din zona Cernuțiului. Iulian Chifu reamintește însă cele două ținte pe care Rusia a sperat că le poate atinge dintr-un singur foc: să ațâțe publicul românesc „mai slab de înger” și partidele naționaliste românești marginale, dornice să se afirme, să se bată cu pumnul în piept că își apără conaționalii din afara țării; în același timp, știrea crea sau adâncea divergențe între România și Ucraina. Comentatorul se referă acum la această temă pentru a sugera, din nou, autorităților de la Kiev să nu mai perpetueze separarea „stalinistă” a românilor de moldovemi - cum sunt numiți, ca minoritate, românii din zona Odesa. „Românii din Ucraina, scrie Chifu, s-au dovedit cea de-a doua minoritate ca mărime care are un comportament loial statului ucrainean în care trăiește”; „au luptat alături de concetățenii majoritari ucraineni în Est, și-au apărat statul de reședință, și consideră că-și pot rezolva cel mai bine problemele dacă pot avea reprezentare în Parlament și în conducerile regionale și locale”, se scrie în Evenimentul zilei.
Hotnews.ro preia o analiză a asociației Europuls, semnată de Alin Cristian Mituță, care extrage din Eurobarometrul european un „portret al României” din perspectiva modului în care cea percepe Uniunea Europeană, politicile ei, problemele cu care este confruntată. Concluzia este că România este, la aproape toate categoriile, țara cu cea mai mare încredere în Uniunea Europeană, în moneda euro, în ideea de integrare sporită în cadrul Uniunii. Este, de asemenea, entuziastă față de ideea de a se forma o armată a Uniunii Europene.
Într-o simetrie inversă, românii au printre cele mai mici nivele de încredere în instituțiile din țara lor (cu excepția justiției), în economia și în democrația romînească. Alin Cristian Mituță arată însă că aceste situări ale românilor vin în special din naivitate și necunoaștere - ceea ce, în Eurobarometrul european se vede bine din răspunsurile date la anumite întrebări ale sondajului. Românii nu știu, de pildă, care sunt domeniile în care Uniunea chiar investește în România. Ei spun sănătate și educație, când de fapt este vorba despre energie și cercetare. Nici ierarhia problemelor cu care se confruntă Europa în acest moment nu se suprapune cu media europeană. Românii nu sunt îngrijorați de valurile de imigranți, ci de amenințările terorismului. Pe scurt, România se află în decalaj de percepție față de media europeană, definindu-se mai degrabă cao țară „insularizată”, se arată în această analiză apărută pe hotnews.ro.
În România liberă, Cristian Câmpeanu se ocupă de urmările crizei din Greci, a mai bine zis ale răspîndirii populismului de stânga în Europa. Faptul că economia Greciei s-a prăbușit sever sub gvernul lui Alexis Tsipras, care tocmai că promitea să o readucă la un nivel mult mai performant decât reușise guvernarea de dreapta, ar fi trebuit să lămurască măcar intelectualii. Nu a fost așa. Cetățeni educați - și nu doar din Grecia - aderă la mișcări de tip populist de stânga. În clipa de față, arată Câmpeanu, Tsipras a pierdut lupta, dar stânga radicală, nu. Ea se regrupează în Spania, în Franța și chiar Marea Britanie. Alegerile din Spania, din această toamnă vor arăta dacă Europa nu intră cumva într-o nouă etapă, „a Revoluției noii stângi radicale”. Cum și Rusia pune umărul la acest fenomen, jurnalistul României libere reamintește că România n-ar trebui să fie deloc dezinteresată de acest fenomen.
