Autoritățile de la Chișinău au anunțat oficial „lichidarea ordonată”, în următoarele două luni, a celor trei bănci devalizate fraudulos la sfârșitul anului 2014 („Banca de Economii”, „Banca Socială” și „Unibank”). Aceasta înseamnă, între altele, migrarea rapidă, către alte bănci, a peste 2 milioane de conturi și disponibilizarea a peste trei mii de angajați ai băncilor.
Autoritățile de la Chișinău au anunțat oficial „lichidarea ordonată”, în următoarele două luni, a celor trei bănci devalizate fraudulos la sfârșitul anului 2014 („Banca de Economii”, „Banca Socială” și „Unibank”). Aceasta înseamnă, între altele, migrarea rapidă, către alte bănci, a peste 2 milioane de conturi și disponibilizarea a peste trei mii de angajați ai băncilor.
Anunțul premierului Valeriu Streleț și a guvernatorului BNM, Dorin Drăguțanu, despre lichidarea celor trei bănci a creat panică pe piața bancară și în rândul cetățenilor. Mai mulți beneficiari, care au luat anterior credite de la băncile menționate, susțin că au fost sunați de reprezentanții băncilor și că li s-a cerut să restituie creditele în următoarele 24 ore.
Panică
În loc să atenueze panica, guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, Dorin Drăguțanu, a susținut joi o conferință de presă în cadrul căreia a anunțat că „prețurile la majoritatea produselor, (inclusiv alimentare), tarifele la combustibil și impozitele vor crește peste așteptări” ca urmare a deprecierii monedei naționale și, implicit, a creșterii inflației. Mai mult, guvernatorul a menționat că creditele oferite de BNM „pentru salvarea celor trei bănci” (aproximativ 15 miliarde de lei moldovenești), cu garanția guvernelor Leancă și Gaburici, vor fi transformate în „datorie publică internă”, ceea ce înseamnă că vor fi puse în spinarea cetățenilor. De asemenea, Drăguțanu a profitat de ocazie pentru a-i acuza pe ex-premierii Leancă și Gaburici de faptul că nu au intervenit pentru a bloca devalizarea celor trei bănci.
Sturza: BNM este „singurul organ de stat responsabil”
Replica a venit din partea unui alt ex-premier al Republicii Moldova, Ion Sturza. Pe o rețea de socializare, acesta s-a declarat „stupefiat de tupeul guvernatorului Drăguțanu”: „De parcă nu în ‘mandatul’ lui: 2/3 din activele băncilor moldovenești au trecut, într-o formă total netransparentă, sub controlul unor persoane obscure din Federația Rusă, care au acționat concertat și au devalizat sistemul bancar; s-a furat faimosul miliard de dolari. Atenție!, în realitate mult mai mult!; s-au spălat peste 20 de miliarde de dolari ai mafiei rusești; s-au legalizat banii criminali din lista Magnțki; auditul băncilor a trecut de la companii cu renume internațional la una obscură a actualului ministru al Economiei, Stéphane Bridé…; bugetul a garantat acoperirea găurii de la cele trei bănci cu 15 miliarde de lei, bani pe care îi vom plăti toți noi, cetățenii Moldovei; s-au redus (furat) rezervele valutare cu aproximativ 1(!) miliard de dolari; leul s-a depreciat de două ori, ceea ce a condus la creșterea dramatică a prețurilor și tarifelor și la sărăcirea populației”, a menționat Ion Sturza. Potrivit lui, anume BNM este „singurul organ de stat responsabil de stabilitatea sistemului financiar, singurul regulator și controlor” (…), „iar acum lichidăm trei bănci, pentru ca nimic să nu mai iasă la iveală, sub înaltul patronaj al Guvernului și Comitetului Național de Stabilitate Financiară”.
Tinerii vor fi cei mai afectați de sărăcie
Potrivit lui Dorin Drăguțanu, „preţurile la majoritatea produselor vor creşte în acest an mai mult decât se aştepta”, după ce Banca Națională a Moldovei şi-a revizuit în creştere prognoza inflaţiei pentru acest an, dar şi pentru 2016. El a spus că până la finele anului 2015, rata anuală a inflaţiei se va plasa la nivelul de 9,3%, în creştere cu 1,2 puncte procentuale faţă de prognoza din luna mai. Preţurile vor creşte şi mai mult în 2016, când BNM aşteaptă o inflaţie de 11,6%, cu 5,2 puncte procentuale mai mult decât se estima anterior. În opinia guvernatorului BNM, cauzele principale care au dus la revizuirea în creștere a prognozelor inflaționiste sunt prăbușirea economiei rusești, ca urmare a sancțiunilor impuse Moscovei de SUA și Uniunea Europeană, deprecierea rublei și hrivnei ucrainene, înăsprirea condițiilor migraționiste în Federația Rusă, scăderea în continuare a cererii externe și a remiterilor. De asemenea majorarea excesivă a prețurilor reglementate, fără a ține cont de scăderea în perspectivă a prețurilor la gazele naturale și energia electrică, ar putea pune presiuni inflaționiste suplimentare. Pe piața moldovenească, ritmurile de creștere a prețurilor la produsele alimentare se vor accelera, atingând nivelul maxim în primul trimestru al anului 2016, în special din cauza deprecierii monedei naționale și a secetei cu care se confruntă în prezent Republica Moldova.
Directorul executiv al Centrului Analitic Independent „Expert-Grup”, Adrian Lupușor, susține că dacă prognoza BNM privind creșterea inflației se va adeveri, cel mai mult vor avea de suferit persoanele care plătesc chiria în valută sau achită credite ipotecare: „Cel mai mult vor crește prețurile la produsele non-alimentare, care sunt preponderent importate. Serviciile, care sunt cu tarife reglementate, ar putea să nu se scumpească, dar asta depinde de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică. Este evident că există un risc major de creștere a sărăciei, deoarece, pe de o parte cresc prețurile, iar pe de altă parte se depreciază leul. Asta îi afectează direct pe cei care plătesc chiria în valută și care au luat ipoteci sau plătesc în rate locuința”. Potrivit analistului economic, acești oameni sunt preponderent tineri. În consecință, Moldova s-ar putea confrunta cu un nou val de depopulare.
Atribuțiile băncilor devalizate vor fi împărțite altor bănci
Tehnic, după lichidarea celor trei bănci, conturile de pensii de la „Banca de Economii” vor fi transferate la „Poșta Moldovei”, conturile trezoreriale – la alte bănci comerciale (care vor fi selectate de Ministerul Finanţelor prin concurs) și vor urma negocierile cu alte bănci „în vederea preluării atribuţiilor instituţiilor devalizate”. Potrivit guvernatorului Drăguțanu, depozitele în valoare de peste 3 miliarde de lei vor fi trecute la alte bănci şi sunt acoperite de garanţii de stat. „O dată cu depozitele vor fi transferate şi condiţiile contractuale privind dobânda şi scadenţa”, a precizat Drăguţanu.
Vitalie Călugăreanu, DW-Chişinău