Principală  —  IMPORTANTE   —   „Corupţia e una dintre problemele…

„Corupţia e una dintre problemele la care trebuie să fiţi întotdeauna foarte atenţi”

Interviu cu Signe Burgstaller, Ambasadoarea Suediei în R. Moldova

— Dna Burgstaller, cum a fost să faceţi această schimbare – să lăsaţi Suedia pentru R. Moldova?

— Diplomaţia pe care o profesez m-a obişnuit cu transferuri în diferite ţări. Înainte de a ajunge în R. Moldova, am avut timp suficient pentru pregătiri. Am citit mult despre evoluţiile din ţara dvs., m-am întâlnit cu experţi din Suedia, care aveau experienţă privind relaţiile cu R. Moldova. Deci, am venit la Chişinău suficient de pregătită. Sigur că e puţin diferit când te stabileşti în R. Moldova, când lucrezi şi locuieşti aici. Am venit în septembrie 2015. Chiar în primele weekenduri trăite aici, aveau loc multe acţiuni de protest. Perioada în care venisem încoace era una dificilă pentru R. Moldova, în special sub aspect economic. În cei trei ani de muncă aici, am avut posibilitatea să apreciez complexitatea tuturor provocărilor: corupţia, lipsa unui sistem independent de justiţie, migraţia necontenită. Pe de altă parte, tot aici am descoperit un mare potenţial şi mult talent, care ar putea sprijini Moldova în calea sa spre prosperitate. Sunt numeroase provocări majore, dar, totodată, există acest potenţial cu totul special. În opinia mea, soluţia mai multor probleme ar fi o bună concentrare pe realizarea reformelor. Singurul mod de a aborda aceste provocări şi de a lucra cu resursele şi potenţialul ţării este de a continua eforturile asupra reformelor. De altfel, acesta ar fi cel mai important scop al nostru aici – să susţinem agenda de reforme.

— Suedia este una dintre ţările cele mai puţin corupte din lume, potrivit statisticilor. Ce credeţi că ar avea de învăţat şi de făcut R. Moldova, urmând exemplul Suediei?

— În opinia mea, corupţia este una dintre problemele la care trebuie să fiţi întotdeauna foarte atenţi. E bine să înţelegem că o stare de lucruri fără corupţie nu apare peste noapte şi nimeni nu poate garanta că va dura veşnic, fără riscul de a reapare. Peste tot, probabil, există un anume fel de probleme legate de corupţie, dar acestea se manifestă diferit. Este adevărat, nivelul corupţiei în Suedia este unul redus. Dacă urmărim cercetările internaţionale, Suedia apare pe liste ca fiind una dintre cele mai puţin corupte ţări din lume, dar, pentru a se ajunge la această etapă, fiecare a muncit mult la dezvoltarea societăţii. La fel, foarte importantă e încrederea pe care societatea o are în instituţiile statului şi, în special, în sistemul judiciar.

— Cât de importantă este această încredere a societăţii în sistemul său de justiţie?

— Încrederea în justiţie este fundamentală pentru orice societate democratică, pentru că este vorba despre drepturirespectarea drepturilor tale de către stat. Dacă există această încredere, întotdeauna eşti sigur că, ajungând în instanţă, vei avea parte de un proces judiciar echitabil.

— Cât de important este sistemul de educaţie în această ecuaţie legată de încrederea în justiţie, de corupţie şi de sărăcie?

— Sigur că educaţia este extrem de importantă. Dacă e să mă refer la ţara mea, acum, acest fenomen este atât de mult înrădăcinat, încât nu mai trebuie repetat în cunoscuta manieră – nu trebuie să dai mită. La noi, e de la sine înţeles – există supremaţia legii şi, atunci când aceasta funcţionează, regulile şi legile se aplică egal în raport cu fiecare, fără prea multe discuţii sau avertizări. Este important să educăm copiii ca aceştia să devină buni cetăţeni ai ţării lor. Mai este vorba şi despre o educaţie în spiritul corectitudinii, fără a le repeta mereu copiilor nu face asta sau asta. Copiii mai trebuie educaţi astfel încât ei devină buni membri ai societăţii. De altfel, fiecare cetăţean trebuie să înţeleagă că, în timp, valorificarea instituţiilor democratice poate aduce numeroase beneficii.

— Suedia a construit un sistem penitenciar bine pus la punct. Cât de important e să existe un sistem de detenţie care respectă întocmai toate prevederile unui proces de condamnare, pornind de la detenţia preventivă?

— Este vorba despre drepturile fundamentale ale omului. Dacă vorbim de persoane aflate în detenţie preventivă, e bine să nu uităm că ele încă nu au fost găsite vinovate. Fie că cineva se află în detenţie preventivă sau deja în penitenciar, este vorba despre respectarea drepturilor omului. În Suedia, cei declaraţi vinovaţi nu sunt trimişi în detenţie pentru a fi pedepsiţi într-un anumit fel. Acelaşi lucru e valabil şi pentru penitenciare – nu este vorba prioritar de pedeapsă, ci mai degrabă de corecţie. Deţinuţilor trebuie să le oferi programe, pentru reeducare, pentru reantrenare în societate, în viaţă, astfel încât ei, ulterior, să devină nişte membri corecţi ai societăţii, să aibă oportunităţi, altfel, mereu va persista riscul că aceştia vor reveni în subteranele criminalităţii.

— Ambasada Uniunii Europene (UE) în R. Moldova, alte misiuni internaţionale, au avut aprecieri critice pe marginea invalidării alegerilor pentru funcţia de primar de Chişinău. Ce ne puteţi spune acum despre această decizie?

— Declaraţiile UE au subliniat foarte clar poziţia UE pe marginea acestui subiect. Şi Guvernul Suediei, pe care îl reprezint aici, împărtăşeşte aceeaşi poziţie. Invalidarea alegerilor locale în această manieră vagă, netransparentă, constituie o încălcare a normelor statului de drept şi a standardelor democratice şi subminează încrederea cetăţenilor în instituţiile statului, la care ne-am referit mai devreme. Este un lucru fundamental pentru dezvoltarea societăţii să existe încredere reciprocă între cetăţeni şi cei pe care i-au ales să-i conducă. Atunci când această încredere nu există sau a fost pierdută, e extrem de dificil să o reconstruieşti. Din acest motiv am accentuat în declaraţii responsabilitatea Guvernului şi a Parlamentului în identificarea unei soluţii privind redresarea situaţiei. Ştiu că ei încearcă să dea vina pe alţii – pe UE, pe societatea civilă, neglijând faptul că e responsabilitatea exclusivă a autorităţilor de aici, să identifice o cale pentru viitor, inclusiv să poată preveni nişte situaţii similare.

— După acest episod, câtă încredere în actuala guvernare mai pot avea partenerii externi?

— Din perspectiva noastră, rămânem angajaţi în acordarea suportului pentru reforme cetăţenilor de aici, nu şi a unui suport pentru oricare politician, partid sau guvern din Moldova. E important ca reformele să continue şi noi vom susţine aceste eforturi, pentru că ele sunt în beneficiul cetăţenilor.

— Cum reacţionează autorităţile din Suedia la acţiunile de protest şi cât de des au loc acestea în ţara dvs.?

— De obicei, lumea de la noi protestează atunci când este vorba de vreo problemă socială. Un protest recent, de care îmi amintesc acum, e legat de mişcarea mondială – #Metoo. Mulţi oameni au ieşit în stradă şi au protestat, au discutat despre egalitatea de gen. Vorbind la general, egalitatea de gen a avansat mult în Suedia. Ţara mea e mereu în top trei sau prima, atunci când e vorba despre respectarea egalităţii de gen. Dar, deşi am avansat mult, asta nu înseamnă că avem o situaţie perfectă. Au fost proteste în stradă, au protestat persoane de diferite profesii, printre care scriitori, actori, jurnalişti, cântăreţi. Toţi au cerut drepturi pentru femei, reprezentante ale diferitor profesii. Unii au vorbit despre experienţele lor de discriminare sau de hărţuire. Anterior, asemenea lucruri nu erau abordate public într-o astfel de manieră.

— Suedezii sunt mari cititori de ziare. În opinia dvs. cum se schimbă atitudinea oamenilor şi nivelul de încredere pe care aceştia o au în politicieni, în guvernare, atunci când mai multe surse media, care au acoperire naţională, sunt deţinute de o singură persoană?

— Media liberă, independentă, reprezintă un pilon al unei societăţi democratice. Un flux liber de ştiri şi accesul liber la informaţie le conferă cetăţenilor posibilitatea de a influenţa societatea şi de a-i face responsabili pe cei de la putere în reprezentarea intereselor oamenilor, pentru că ei cu acest scop au fost aleşi şi nu trebuie să fie responsabilizaţi doar în ziua alegerilor, dar pe perioada întregului mandat. Existenţa unei varietăţi de surse media asigură o mai bună informare a cetăţenilor. Atunci când are informaţii din diferite surse, îşi poate forma propria opinie în legătură cu diferite situaţii şi politici. Nu poate fi benefică situaţia în care, într-o societate, mai multe surse media sunt concentrate în mâinile câtorva persoane. Această stare de fapt pune o mai mare presiune asupra societăţii. Oamenii sunt în dificultate atunci când trebuie să-şi facă propriile concluzii, atunci când trebuie să distingă ce informaţie e adevărată sau falsă. Vedem acum, şi nu doar aici, că se vehiculează destul de multă informaţie falsă, care generează dezinformarea oamenilor. Cel mai bun mod de a lupta cu falsurile este cel de a ne asigura că există mai multe surse media care să contrabalanseze dezinformarea.

— Cât de accesibilă este informaţia de interes public în Suedia?

— Avem legi foarte dure în Suedia, care protejează accesul la informaţie. Legile se răsfrâng asupra tuturor indivizilor, nu doar asupra jurnaliştilor. Deci, fie că eşti sau nu jurnalist, ai dreptul să soliciţi acces la documente oficiale şi acesta e un drept stabilit de secole în Suedia. E un drept adânc înrădăcinat la noi. Ca individ, ai dreptul să ceri acces la informaţie, iar autorităţile sunt obligate să îţi ofere această informaţie. Există şi anumite excepţii şi acestea pot apărea atunci când este vorba despre probleme de securitate sau chestiuni legate de identitatea personală, dar principiul general e că poţi solicita informaţii, iar statul este obligat să ţi le dea.

— Suedia investeşte destul de mult în R. Moldova. Sunt şi rezultate vizibile în acest sens?

— Suntem un partener constant al R. Moldova. Atunci când vine vorba despre reforme, noi ne-am concentrat în special asupra câtorva probleme: guvernarea democratică, supremaţia legii, drepturile omului, egalitatea de gen. Altă zonă pe care ne-am concentrat este dezvoltarea economiei de piaţă şi identificarea celui mai bun mod de a profita de Acordul de liber schimb cu UE. Ne-am axat şi pe activităţi de protecţie a mediului. Egalitatea de gen a fost o integrantă a programelor noastre. Dacă aş putea sublinia o problemă asupra căreia am avut un impact de-a lungul timpului, pentru că a fost o muncă consistentă mai ales asupra sa, aceasta ar fi egalitatea de gen şi respectarea drepturilor femeii. Am oferit suport pentru mai multe iniţiative frumoase. Am oferit suport pentru susţinerea egalităţii de gen prin iniţiative ca promovarea femeilor în politică, business şi prin încurajarea femeilor din poliţie şi din alte sectoare ale securităţii. Lucrăm cu mulţi actori în acest câmp de interes şi observăm cum sporeşte conştientizarea acestor probleme. Femeile încep să-şi ceară drepturile, există mai multe discuţii pe marginea acestor subiecte, iar acum există şi o serie de strategii pe agenda egalităţii de gen şi a combaterii violenţei domestice. Sperăm că aceste programe vor fi susţinute de fonduri guvernamentale în scopul implementării. Noi vom continua să susţinem această arie, deoarece considerăm că, prin promovarea femeilor, creşte potenţialul ţării. Mai realizăm şi alte programe, ne axăm pe drepturile omului, consolidarea societăţii civile, suportul instituţiilor, astfel încât acestea să-şi dezvolte propriile strategii şi propria gândire şi să nu-şi consume tot timpul, încercând să găsească bani pentru proiecte. Lucrăm mult şi la consolidarea competitivităţii unor industrii care se dezvoltă acum în Moldova – sectorul IT, modă şi design şi, de asemenea, turism. O altă parte de suport este îndreptată spre Centrul de excelenţă în IT – Tekwill. Acestea sunt sectoare în care există mult potenţial atât pentru creştere, cât şi pentru export. Nu în ultimul rând, aceste domenii pot contribui la rămânerea tinerilor acasă. Cred că este extrem de important să construim oportunităţi pentru tineri, astfel încât ei să aibă posibilităţi de creştere aici şi să vrea să rămână acasă.

— De ce consideraţi că e important să promovăm implicarea femeilor nu doar în politică, ci în cât mai multe domenii de decizie?

— Motivul pentru care noi acordăm atât de multă importanţă egalităţii de gen e pentru că aceasta e o prioritate a Guvernului suedez, dar este şi o condiţie a tuturor centrelor de dezvoltare ale lumii. Este vorba despre respectarea drepturilor tale şi ale societăţii în care trăieşti, dar este şi o perspectivă de dezvoltare, pentru că doar aşa poţi apela la toate resursele ţării. Sunt multe femei talentate şi bine educate aici, în R. Moldova. Pentru o ţară ca Moldova, care are multe resurse aici – femei care vorbesc mai multe limbi, care sunt creative şi inovative şi vedem asta în cadrul mai multor programe pe care le sprijinim, pentru ca societatea să primească avantaje din plin, trebuie să lase femeile să meargă înainte, pentru că femeile, de obicei, reprezintă mai mult de 50% din populaţie şi dacă ele nu sunt lăsate în faţă, rămâne tot acest poteţial economic nefolosit. Avem o situaţie în Suedia, ţara mea de origine, unde 80% dintre femei sunt angajate în câmpul muncii şi asta a contribuit şi contribuie foarte mult la faptul că Suedia e o ţară foarte prosperă. Pentru noi are sens din atât de multe puncte de vedere promovarea egalităţii de gen, întrucât este ceva din care vor beneficia însăşi femeile şi mai este ceva care dă de câştigat întregii societăţi. Apar beneficii şi la nivel social, şi la nivel politic, precum şi la nivel economic, atunci când femeile sunt integrate în toate aspectele societăţii.

— V-am văzut la unele evenimente ale comunităţii LGBT din R. Moldova. La noi, anumite prejudecăţi din societate legate de drepturile LGBT sunt vehiculate în jocuri politice. Cum aţi depăşit aceste prejudecăţi în Suedia?

— E un proces. Putem să ne întoarcem înapoi cu 20-30 de ani şi să vedem că situaţia era mai degrabă diferită în ţara mea. Dar, prin intermediul unei societăţi civile foarte active şi prin politici de stat, am depăşit asta. Suedia, în general, este o ţară deschisă şi tolerantă. De asemenea, în ce priveşte această chestiune, se poate spune despre un proces de câteva decenii, perioadă în care s-a lucrat progresiv la construirea politicilor, cu scopul promovării drepturilor tuturor. Azi, majoritatea suedezilor susţin comunitatea LGBT şi drepturile sale, iar Parada LGBT este o mare sărbătoare.

— În contextul actual, cum se descurcă Suedia cu fenomenul migraţiei, ce părere aveţi despre acesta raportat la R. Moldova?

— Din perspectiva noastră, politicile legate de migraţie trebuie să fie întemeiate pe solidaritate. Migraţia, în general, e ceva ce s-a întâmplat mereu de-a lungul istoriei şi nu e un fenomen nou în zilele noastre. Migraţia, deseori, are efecte pozitive, deci, în sine, ea nu constituie o problemă. Dar, poate deveni o problemă dacă, la fel ca şi în R. Moldova, tinerii talentaţi pleacă şi continuă să plece. E un fenomen pozitiv dacă vrei să pleci peste hotare, ca să urmezi nişte studii, să acumulezi experienţă, să lucrezi câţiva ani, după care să revii cu toate acestea acasă şi să contribui la dezvoltarea ţării tale. Mai cred că e un lucru normal ca tinerii să vrea să facă asta. Personal, timp de cinci ani, am fost în SUA, după care am revenit în Suedia. Aceste acţiuni în sine nu reprezintă o îngrijorare. Tinerii mereu au vrut să exploreze, să afle mai multe despre ce se face peste hotarele ţării lor. Provocarea e să revii cu aceste experienţe acumulate şi să vrei că lucrezi acasă. Cred că aceasta e marea provocare pentru Moldova – să le poată crea tinerilor o situaţie atractivă aici, ca ei să rămână acasă, sau dacă pleacă, să vrea să revină.

— Ce aţi reuşit să vizitaţi de când sunteţi în Moldova? Aţi fost prin localităţile rurale, cum vi s-au părut?

— Da, am călătorit destul de mult, am vizitat multe sate. Am fost în multe localităţi unde susţinem proiecte. Îmi place să ies din oraş, să vizitez alte locuri, unde pot cunoaşte oameni, unde pot să văd cum diferite iniţiative sunt implementate sau susţinute. Am călătorit la Butuceni, Trebujeni, am fost la Lalova, la Hanul lui Hanganu. Cred că acesta este un exemplu minunat când prin susţinerea iniţiativelor locale creezi locuri de muncă pentru comunităţi, creezi businessuri de familie – asta atrage turişti, iar ei aduc bani. Am mai fost în diferite locuri ca să urmăresc cum sunt create adevărate colecţii de modă. Am descoperit multe efecte pozitive şi acest lucru este impresionant.

— Vă mulţumim.

Pentru conformitate, Aliona Ciurcă