Principală  —  Investigatii  —  Dosar   —   DOC/ Cum circulă mita în…

DOC Cum circulă mita în justiţia din R. Moldova. Autodenunţurile unui procuror şi a unei şefe de secţie de la Curtea de Apel Chişinău

Imagine-simbol

Un procuror prins cu mită a recunoscut şi a dezvăluit circumstanţele în care a primit mii de euro în mai multe tranşe pentru a influenţa judecători de la Curtea de Apel Bălţi şi de la Curtea Supremă de Justiţie. Cea care l-a denunţat a fost o angajată a Curţii de Apel Chişinău, care i-a şi propus şi oferit procurorului banii chiar în biroul său de serviciu, ea fiind în rol de intermediar. După ce „afacerea” a eşuat, iar persoanele care doreau să-şi facă dreptate prin mită au constatat că au achitat banii în zadar, i-au cerut înapoi de la „intermediară”. Pentru că procurorul deja cheltuise banii, nu i-a întors, iar funcţionara de la Curtea de Apel nu a rezistat presiunii şi a depus un autodenunţ la organele de drept, alegându-se ulterior doar statut de martor pe dosar.

Tudor Cojocaru, procuror în cadrul Procuraturii de Circumscripţie Chişinău, a fost reţinut de procurorii anticorupţie şi ofiţerii CNA sub acuzaţia de trafic de influenţă la sfârşit de august 2017. În acelaşi caz mai erau reţinuţi un poliţist din Ialoveni şi doi foşti poliţişti. Investigarea cazului a pornit de la denunţul unui intermediar care avea rol de transmitere a banilor de la client către procuror, preciza CNA într-un comunicat de presă. Între timp, dosarul a fost examinat în prima instanţă, devenind publice numele persoanelor implicate, dar şi circumstanţele actului de corupţie.

Întrebat dacă poate „să rezolve întrebarea” pentru 10 mii de euro

În instanţa de judecată, procurorul Tudor Cojocaru, care a demisionat din sistem în noiembrie 2017, pe când dosarul său era în proces de examinare, a recunoscut că a primit, în două episoade, mii de euro pentru a influenţa mai mulţi judecători. Tudor Cojocaru a declarat în faţa judecătorului Ion Morozan de la Judecătoria Chişinău, oficiul Buiucani, care a examinat dosarul, că era în relaţii de „colegialitate” cu Cristina Ceban, specialistă principală şi şefa secţiei expediţie din cadrul Curţii de Apel (CA) Chişinău. La sfârşit de 2016 – început de 2017, acesta s-a apropiat de el și i-a comunicat că are doi cunoscuți, foști polițişti, condamnaţi de instanța de fond la închisoare cu suspendare, doar că, ulterior, la CA, au fost condamnaţi la închisoare cu executare. Acesta l-a întrebat dacă nu are cunoștințe la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) pentru a-i influenţa pe judecătorii de acolo în procesul de admitere a recursului condamnaților cu menținerea sentinței instanței de fond, de condamnare cu suspendarea executării pedepsei. Cristina Ceban i-ar fi spus procurorului că dacă va accepta „să rezolve întrebarea” persoanele vor transmite, prin intermediul ei, 10 mii de euro.

Funcţionara de la CA Chişinău făcea referire la Oleg Cerescu şi Igor Răileanu, ex-poliţişti în cadrul Inspectoratului de Poliţie (IP) Ialoveni, prinşi cu mită în iulie 2013 şi judecaţi ulterior. Cei doi au transmis banii, 16 mii de euro, prin intermediul lui Ion Dragancea, care era, pe atunci, inspector principal în cadrul IP Ialoveni. Tudor Cojocaru a declarat în instanţă că a acceptat propunerea și a susținut că „are cunoștințe la CSJ”. Astfel, la sfârșit de ianuarie 2017 – început de februarie 2017, Cristina Ceban i-a transmis suma de 2,5 mii de euro în biroul ei din sediul CA Chişinău, iar ulterior, în câteva tranșe, alte sume, în total 10 mii de euro. Toţi banii au fost transmiși în biroul funcţionarei de la CA Chişinău.

CSJ a respins recursurile. Ex-poliţiştii au cerut banii înapoi

Doar că, la 28 iunie 2017, judecătorii Petru Ursache, Petru Moraru şi Ghenadie Nicolaev, de la CSJ, au respins recursurile depuse de cei doi poliţişti şi au menţinut decizia CA Chişinău prin care Cerescu şi Răileanu au fost condamnaţi la închisoare cu executare. Ulterior, Cristina l-a telefonat procurorului, cerând returnarea banilor, iar acesta i-a comunicat că va restitui suma primită. Potrivit informaţiilor din dosar, din cei 16 mii de euro, o mie de euro i-a însuşit Ion Dragancea, cinci mii au ajuns la angajata CA Chişinău, iar restul de 10 mii revenindu-i procurorului.

La audieri, procurorul Cojocaru a admis că are relaţii în cadrul CSJ, dar a menţionat că „nu a întreprins măsuri de corupere a judecătorilor, mizând pe faptul că instanţa va admite recursurile de la sine”. El a mai spus că, de la începutul anului 2017 şi până la 28 iunie 2017 nu a efectuat apeluri la judecătorii CSJ, iar banii, 10 mii de euro, primiţi în tranșe de la Cristina Ceban, nu i-a transmis persoanelor asupra cărora a susținut că ar avea influență. Acesta a mai spus că nu i-a restituit Cristinei cei 10 mii de euro pe motiv că nu îi are, „dar se obligă să-i restituie”.

Angajata de la CA şi procurorul au „colaborat” şi pe alt dosar

Tudor Cojocaru şi Cristina Ceban au admis colaborarea şi pe alt dosar. Când cei doi discutaseră despre coruperea unor judecători de la CA Bălţi. În proces, procurorul Cojocaru a declarat că, aflându-se la CA Chișinău, la sfârșit de martie 2017, Cristina l-a întrebat dacă ar putea rezolva o problemă la CA Bălți, unde era inculpat vărul său. Ea i-a prezentat o copie a sentinței în care erau învinuite trei persoane, printre care și Nicolai Ilașcu. Lecturând sentința, Cojocaru a concluzionat că, în cazul lui Ilaşcu, ar fi posibilă o recalificare. Potrivit procurorului, peste câteva zile, Cristina s-a apropiat de el și i-a spus că a discutat cu Ilașcu și că acesta ar fi dispus să dea, ulterior, 8,5 mii de euro. Procurorul a recunoscut că a acceptat propunerea şi a admis că şi „de la CA Bălți cunoaște multe persoane”.

Şi acest act de corupţie nu a fost însă dus până la capăt. Fiind presată de poliţiştii din primul dosar să le returneze cei 16 mii de euro, Cristina Ceban a returnat doar o parte, cinci mii. Ulterior, fiind audiată, aceasta a declarat că a fost presată de Cerescu, Răileanu şi Dragancea să returneze suma integrală, aceştia dându-i mai multe „ultimatumuri”. Cum Tudor Cojocaru nu i-a întors cei 10 mii de euro, ea a denunţat actul de corupţie la CNA „înţelegând că e şantajată şi îi este frică să nu se întâmple ceva cu ea”. Anterior, ea fusese cea ameninţată cu un denunţ la CNA, fiind obligată să scrie o recipisă în care să recunoască pentru ce a luat banii. Pentru că a denunţat cazul la CNA, în cadrul procesului, Cristina s-a ales cu statut de martor, chiar dacă şi-a însuşit o parte din mită şi chiar dacă ea iniţiase actul de corupţie în cazul procurorului Cojocaru. La scurt timp după denunţ, organele de drept l-au reţinut pe procurorul Cojocaru, pe ex-poliţiştii Cerescu şi Răileanu şi pe Ion Dragancea, pe atunci poliţist în funcţie. Ulterior, toţi şi-au recunoscut vina.

„Motivul respingerii ar fi fost reţinerea judecătorului Oleg Melniciuc”

În şedinţa de judecată, Cristina Ceban a oferit şi alte detalii despre actul de corupţie în care era implicată. Ea a declarat că, până a fi numită prima ședință la CSJ în dosarul ex-poliţiştilor, procurorul Cojocaru s-a apropiat de ea în biroul de serviciu şi i-a comunicat că „ședința se va amâna pe motiv că nu fusese transmisă suma integrală, iar persoana de încredere a ultimului din cadrul CSJ a depus în acest sens cerere de amânare”. Ulterior, după ce recursul avocaţilor foştilor poliţişti a fost respins, Cristina a declarat că a vorbit, din nou, cu procurorul Cojocaru, care i-a spus că „recursurile au fost respinse, iar despre acest fapt el a aflat în ajunul pronunţării, fiind telefonat de o persoană. Motivul respingerii ar fi fost reţinerea magistratului Oleg Melniciuc (27 iunie 2017) şi că toţi judecătorii sunt speriați, iar deoarece banii au fost transmişi în tranşe, acest fapt i-ar fi speriat, motiv din care au refuzat să admită recursurile”, declara Cristina Ceban. Tot în cadrul acelei discuţii, potrivit Cristinei Ceban, Tudor Cojocaru a asigurat-o că, după redactarea încheierii deciziei motivate, el va formula un proiect de recurs din numele apărării către Plenul CSJ şi „că totul va fi ok”, or, Cerescu şi Răileanu altă ieşire nu au. Ex-poliţiştii, însă, nu au acceptat această propune şi au continuat să-şi ceară banii înapoi.

În apărarea sa, procurorul Cojocaru a spus că el „conștientizează cele comise și se căiește”, menţionând că nu a cerut nimic de la Cristina Ceban şi că „a fost inițiativa ei să-i dea bani”, recunoscând că avea „ceva influență asupra cărorva persoane și a solicitat ca Cristina să îi transmită suma de bani”, dar a negat că ar fi contactat judecătorii de la CSJ, susţinând că a mizat pe faptul că se va „rezolva totul de la sine”. Cojocaru a precizat că banii obținuți de la Ceban au fost cheltuiţi „în scopuri personale”, iar „când va avea posibilitate, va restitui suma de bani”.

Vedeți aici sentința integrală din acest dosar.

Procurorul, condamnat la închisoare cu suspendare. Angajata CA şi-a dat demisia

Judecătorul Ion Morozan i-a găsit vinovaţi pe toţi inculpaţii din dosar. Astfel, procurorul Tudor Cojocaru a fost condamnat la patru ani de închisoare cu suspendare pe o perioadă de probă de cinci ani. O pedeapsă similară a primit şi Ion Dragancea. Ex-poliţistul Igor Răileanu, aflat în penitenciar, a primit o nouă condamnare, iar prin cumul, i-a fost stabilită o pedeapsă definitivă de cinci ani şi două luni de închisoare cu executare. Toţi au fost obligaţi să achite amenzi penale, iar banii care au figurat drept mită în dosar urmează să fie confiscaţi în folosul statului. Oleg Cerescu a fost judecat într-un dosar separat, fiind condamnat, prin cumul, la cinci ani şi jumătate de închisoare cu executare şi o amendă în valoare de 150 mii de lei. Nicolai Ilaşcu, celălalt figurant în dosar, a fost pedepsit cu o amendă penală în valoare de 85 de mii de lei.

Între timp, dosarul a ajuns şi la CA Chişinău. Cristina Ceban, denunţătoarea din acest caz, a demisionat din funcţie în septembrie 2017. Ea a refuzat să discute despre circumstanţele cazului, fiind mirată de faptul că mai multe detalii din dosar au devenit publice. „Dar cine a făcut asta public? Cine şi-a permis? Cum e posibil aşa ceva? Nu-mi este plăcut şi nu-mi este comod să discut la subiect”, ne-a zis Cristina Ceban. Tudor Cojocaru are telefoanele mobile deconectate, iar la telefonul de la domiciliu nu a răspuns, fiind apelat repetat.

Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Consolidarea statului de drept şi asigurarea transparenţei sistemului judecătoresc”, implementat de A.O. “Juriştii pentru drepturile omului” cu suportul National Endowment for Democracy, care nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicate.