Comisia Naţională de Integritate (CNI) este obligată să publice declaraţiile pe venit ale funcţionarilor pe pagina sa web în termen de 30 de zile de la primire şi să asigure accesul permanent la acestea… Aşa spune Legea privind declararea şi controlul veniturilor şi al proprietăţii persoanelor cu funcţii de demnitate publică, judecătorilor, procurorilor, funcţionarilor publici şi a unor persoane cu funcţie de conducere.

Astăzi, suntem la sfârşitul lunii iulie, adică au trecut nu 30, ci 120 de zile de când a expirat termenul-limită de depunere a declaraţiilor, însă niciuna nu a fost făcută publică. Abia în urmă cu două săptămâni, CNI a organizat licitaţia cu privire la selectarea companiei ce urmează să prelucreze declaraţiile şi să le publice pe site-ul comisiei.

Opt lei pentru prelucrarea unei declaraţii

Datele prezentate de CNI arată că, în 2013, instituţia a plătit pentru prelucrarea, scanarea şi publicarea declaraţiilor 492.000 de lei firmei „BTS Pro” SRL. Un an mai târziu, licitaţia organizată de CNI este câştigată de ÎS „Fiscservinform”, pentru 284.994 de lei. Anul acesta, suma pentru aceste servicii a crescut considerabil. Acelaşi agent economic, ÎS „Fiscservinform”, a obţinut dreptul de a procesa cele 109.179 de declaraţii de venituri şi proprietăţi ale funcţionarilor pentru suma de 798.600 de lei. Adică prelucrarea unei declaraţii va costa aproape opt lei.

Preşedintele CNI Anatolie Donciu se află în prezent în concediu. În absenţa sa, şi-a delegat atribuţiile lui Leonid Morari, membru al comisiei, şi nu vicepreşedintelui Victor Strătilă, cu care este în conflict. Leonid Morari susţine că preţul pentru prelucrarea declaraţiilor a crescut pentru că s-a majorat volumul de lucru pe care agentul economic care a câştigat licitaţia urmează să-l facă. „Se majorează de câteva ori numărul metadatelor. Pentru că vrem ca în viitor să trecem de la depunerea declaraţiilor în formă scrisă la cea online, avem nevoie de mai multe modificări. Cu alte cuvinte, cei care au câştigat au mai mult de lucru. Mai mult decât atât, la licitaţie a participat o companie care oferea pentru aceleaşi servicii un milion şi ceva de lei. Doar că firma respectivă nu a prezentat toate documentele necesare. În fine, întreprinderea de stat a propus cel mai bun preţ şi a câştigat licitaţia”, a precizat Leonid Morari, membru al CNI. Leonid Morari are o explicaţie şi pentru faptul că declaraţiile de avere încă nu sunt făcute publice, deşi termenul legal a expirat acum trei luni: nu a fost aprobat la timp bugetul instituţiei. „Totul s-a oprit din cauza bugetului. Acum, din câte am înţeles, totul este. Da, ar fi normal ca imediat ce au fost depuse, declaraţiile să fie publice, pentru a le putea verifica. Dar, uitaţi-vă cum e la noi!.. Şi noi avem un minus în lucru, dar şi dumneavoastră, cei care aţi dori să le vizualizaţi, la fel”, continuă funcţionarul.

„Legea prevede ca declaraţiile să fie publicate în termen de 30 de zile. Înseamnă că CNI nu a ţinut cont de o prevedere legislativă foarte importantă. Înţeleg că instituţia, poate, nu reuşeşte să plaseze online 100.000 de declaraţii într-un timp atât de scurt, dar trebuia, poate, să ceară modificarea legii, pentru a nu o încălca”, susţine Mariana Kalughin, expert anticorupţie în cadrul Centrului de Analiză şi Prevenire a Corupţiei (CAPC).

„Bugetul e de vină…”

Tărăgănarea procesului este în favoarea celor care depun declaraţii, mai exact a celor care vor să ascundă anumite venituri şi proprietăţi. Trişările pot rămâne nedepistate, iar trişorii – nepedepsiţi şi asta va fi în limitele legii. Or, legea prevede că termenul de prescripţie pentru verificarea declaraţiilor nu poate depăşi un an de la primirea acestora de către CNI. Din cauza întârzierilor din acest an, termenul se restrânge. Iar dacă ţinem cont de faptul că o investigaţie a CNI durează câteva luni, plus că nu CNI pune punctul final, ci Procuratura Generală, pedepsirea trişorilor devine, practic, imposibilă.

L-am întrebat şi pe Victor Strătilă, vicepreşedintele CNI, de ce publicarea declaraţiilor de avere ale funcţionarilor a fost tergiversată, dar şi de ce instituţia plăteşte de aproape trei ori mai mulţi bani decât în 2014 pentru scanarea şi publicarea acestora. Aflat în conflict deschis cu preşedintele CNI, Anatolie Donciu, pe care l-a acuzat, împreună cu alţi doi colegi, inclusiv de fals în acte, Victor Strătilă susţine că, deşi este vicepreşedinte, nu a fost informat despre licitaţia organizată de instituţie şi nici despre preţul propus de câştigător. Strătilă a evitat să se pronunţe dacă suma de 800.000 de lei este potrivită sau exagerată.

I-am întrebat şi pe reprezentanţii „Fiscservinform” de ce preţul oferit pentru prelucrarea declaraţiilor de avere a funcţionarilor a crescut brusc în 2015. Tatiana Staicova, şefa serviciului de presă al întreprinderii, ne-a spus că preţul propus a fost „în conformitate cu solicitările CNI şi cu caietul de sarcini”. „Anul trecut au fost 95.000 de declaraţii, anul acesta sunt 110.000. La fel, s-a schimbat numărul de metadate. Dacă anul trecut au fost 7-8, anul acesta sunt 40-60”, a explicat reprezentanta „Fiscservinform”.

„În primul rând, eu nu cred că este bine ca un agent economic să prelucreze declaraţiile funcţionarilor, pentru că este vorba de date cu caracter personal şi nu oricine trebuie să aibă acces la ele. Totodată, instituţia trebuie să motiveze foarte clar cum şi pentru ce cheltuieşte banii, pentru a nu lăsa loc de interpretări”, este de părere experta anticorupţie Mariana Kalughin.

Declaraţii electronice din 2016?

Începând cu 2016, problema scanării declaraţiilor pe venit, dar şi a transparenţei întregului proces ar trebui să dispară. Anul trecut a fost semnat un acord de colaborare între CNI şi Centrul de Guvernare Electronică, iar ulterior au fost elaboraţi termenii de referinţă privind crearea Sistemului informaţional „E-Integritate”, care prevede depunerea online a declaraţiilor de avere de către funcţionari. A fost organizată o licitaţie şi la 30 ianuarie 2015 a intrat în vigoare contractul semnat cu firma câştigătoare, care va implementa acest proiect.

De fapt, conform informaţiilor oferite de Centrul de Guvernare Electronică, licitaţia a fost câştigată de un consorţiu format din două companii: „InfoSafe” SRL şi „BTS Pro” SRL. Suma contractului este de 1,57 milioane de lei, bani dintr-un împrumut oferiţi Republicii Moldova de Banca Mondială. Cele două firme au mai mulţi „numitori comuni”, dar şi relaţii cu CNI. Astfel, „BTS Pro” SRL a fost cea care a plasat online declaraţiile de avere ale funcţionarilor în 2013, perioadă în care Dorin Griţcan, actualul fondator şi administrator al „InfoSafe” SRL, era manager de proiect la prima firmă. „InfoSafe” SRL a câştigat în ultimii ani nu mai puţin de 10 tendere organizate prin intermediul Agenţiei Achiziţii Publice (AAP). Majoritatea dintre ele au fost organizate de Ministerul Justiţiei, pentru realizarea unor servicii de E-guvernare. De precizat şi faptul că, pe site-ul AAP, firma „BTS Pro” SRL apare într-o listă a agenţilor economici fără drept de a participa la licitaţii. Decizia datează din 6 februarie 2015 şi ar urma să rămână în vigoare până în 2018. În martie însă executarea acesteia a fost suspendată.

Dumitru Postu, managerul proiectului E-Integritate, susţine că implementarea proiectului de depunere electronică a declaraţiilor de avere nu poate fi afectată în nici un fel de faptul că agentul economic ce urmează să o facă figurează într-o „listă neagră” a AAP. „Noi nu am desfăşurat licitaţia conform regulilor Agenţiei Achiziţii Publice, ci conform cerinţelor Băncii Mondiale, pentru că banii pentru acest proiect vin din fondurile alocate de Banca Mondială. Sunt bani împrumutaţi de la Banca Mondială, care urmează, ulterior, să fie rambursaţi de către stat”, a menţionat Dumitru Postu. El afirmă că implementarea acestui proiect va demara la începutul anului viitor şi va permite funcţionarilor să depună, din faţa calculatorului, declaraţia de avere. Respectiva declaraţie va putea fi văzută de eventualii doritori aproape imediat după ce va fi depusă.

Licitaţiile CNI pentru scanarea declaraţiilor de avere ale funcţionarilor

2013 – „BTS Pro” SRL  492.000 lei + contract adiţional din noiembrie 2013 în valoare de 147.000 de lei
2014 – ÎS „Fiscservinform”- 284.994 lei
2015 – ÎS „Fiscservinform” – 798.600 lei

Investigaţie realizată în cadrul Campaniei Jurnaliştii pentru transparenţă în gestionarea banilor publici, desfăşurată de Centrul de Investigaţii Jurnalistice, cu suportul Ambasadei SUA în Republica Moldova.

Sursa: anticoruptie.md