Grija Consiliului Municipal Chişinău faţă de condiţiile de trai ale judecătorilor a avut loc în contextul în care, doar în perioada 2012-2014, primăria a pierdut circa 6,7 ha de teren ca urmare a unor hotărâri de judecată. E o suprafaţă echivalentă cu Grădina Publică „Ştefan cel Mare şi Sfânt” din Chişinău, care, vândută la preţul de piaţă, ar fi adus în bugetul local peste o sută de milioane de lei. „Două dintre parcele au fost pierdute pentru că instanţa de judecată a obligat să vândă terenul pentru construcţia a 2 restaurante. Alte 6 parcele, loturi pentru case individuale de locuit, fuseseră ocupate în mod ilegal, judecata obligând CMC să vândă terenul ocupat abuziv la preţ normativ”, se arată în Studiul „Transparenţa în Municipiul Chişinău” elaborat de Expert-Grup.

Preţ cu 40% mai mic decât cel de piaţă

În martie 2013, CMC a pus la dispoziţia CSM un teren în zona istorică a capitalei, pe str. V. Alecsandri, şi altul în sect. Râşcani, pe str. Ceucari, unde „Basconslux” SRL construieşte cinci blocuri. Aproape jumătate din numărul total de apartamente, 133 de locuinţe, le-au revenit angajaţilor din sistemul judiciar, 41 dintre care sunt judecători. Magistraţii vor plăti companiei doar 360 euro/m.p., diferenţa de preţ fiind „acoperită” de terenurile puse la dispoziţie de CSM.

Astfel, unui judecător îi revine, în medie, un apartament de 70 m.p. la un preţ de 25 000 de euro. Însă lucrurile stau radical diferit în cazul muritorilor de rând care, „pentru un trai decent, nou, prosper şi confortabil”, cum încearcă „Basconslux” SRL să-şi atragă clienţii, va trebui să scoată din buzunar, pentru un apartament similar, ceva mai mult de 43 000 de euro.

„Nu avem judecători care trăiesc sub garduri”

În august 2013, o comisie a CSM a stabilit că pot cere un apartament la preţ preferenţial doar magistraţii din capitală „care nu dispun de spaţiu locativ în raza mun. Chişinău” sau „care domiciliază în mun. Chişinău, însă activează în alte instanţe din ţară”. O lună mai târziu, comisia a lărgit aria de manevră a judecătorilor, completând vechile prevederi. Astfel au devenit eligibili şi cei care „dispun de un spaţiu locativ insuficient” sau „nu sunt asiguraţi cu spaţiu locativ la locul de muncă”.

Victor Micu, preşedintele CSM: „Solicitanţi au fost mai mulţi, dar nu la toţi le-au fost alocate (apartamente – n.r.). S-a luat în consideraţie cei care au cotă parte în apartamentul părinţilor, dar în realitate nu e apartamentul lor şi, dacă mai are familie, normal că beneficiază. Nu avem judecători care trăiesc sub garduri, fiecare trăieşte unde trăieşte.”

Stau la curte şi vor la bloc

Ghenadie Pavliuc de la Judecătoria sect. Buiucani urmează să devină proprietarul unui apartament de 67 m.p. în blocul de pe str. Ceucari. Magistratul deţine o casă cu două nivele care, în actele cadastrale figurează cu 72 m.p.(!), iar în declaraţia de avere a magistratului cu 155 m.p., şi este amplasat pe str. Ginta Latină, într-o zonă de elită din sect. Ciocana al capitalei. De curând, judecătorul Pavliuc a mai primit, cu titlu de donaţie, o casă de 110 m.p. situată în r. Donduşeni.

Judecătoarea Svetlana Caitaz, transferată anul trecut de la Curtea de Apel Chişinău (CA Chişinău) la Judecătoria Cantemir, a beneficiat de un apartament de 87 m.p. în blocul de pe str. V. Alecsandri. Caitaz este proprietara unei case de 187 m.p., cu tot cu construcţiile accesorii, doar că nu în capitală, ci în Cantemir, oraş în care a activat în anii ‘90. Tot în or. Cantemir magistrata a avut şi un apartament de 62 m.p., pe care însă l-a donat la finele anului 2004.

În noiembrie 2007, pe când Svetlana Caitaz activa la CSJ, „pentru activitate prodigioasă în domeniul jurisprudenţei, contribuţie la înfăptuirea justiţiei şi merite în promovarea reformei judiciare şi de drept”, preşedintele de atunci Vladimir Voronin i-a conferit medalia „Meritul Civic”.

„Cu chirie” în ograda părinţilor

Şi Oxana Robu de la CA Chişinău se numără printre magistraţii care vor primi apartamente la preţ preferenţial. Mai exact, aceasta şi-a „rezervat” un apartament de 72 m.p. în blocul de pe str. V. Alecsandri. Deşi prin declaraţia de avere a judecătoarei „suflă vântul”, Oxana Robu trăieşte într-o casă cu două etaje situată în centrul Chişinăului, pe str-la Fierarilor. Datele cadastrale arată că imobilul proaspăt construit, cu lucrările recepţionate în mai 2015, are 65 m.p. şi constituie, oficial, proprietatea părinţilor Oxanei Robu, tot ei fiind şi proprietarii unei alte case, de 90 m.p., din aceeaşi ogradă, în care trăiesc de fapt. 

Judecătorul Stelian Teleucă, transferat anul trecut de la Judecătoria sect. Botanica la CA Chişinău, a devenit, în 2007, proprietarul apartamentului părinţilor săi, însă, deja peste un an, imobilul de 53 m.p. a trecut în posesia mamei sale, Valentina, în urma unui acord de revocare a contractului de vânzare-cumpărare.

Deşi a declarat pentru anul trecut un venit total de aproape 180 000 de lei, Teleucă se numără printre cei câţiva judecători care au obţinut un apartament cu cel mai mare metraj posibil în blocul de pe str. Ceucari – 91 m.p., lucru care îl va costa circa 700 000 de lei. În paralel, după ce în aprilie 2014 a obţinut autorizaţie de la primărie, magistratul a început construcţia unei case de locuit individuale pe str. Dragomirna din sect. Centru al capitalei. Imobilul, cu o arhitectură neobişnuită, se află încă în plin proces de construcţie şi are, la moment, două nivele. Terenul de 7 ari pe care este amplasată casa, obţinut de familia Teleucă în 2012, a fost ipotecat anul trecut contra sumei de 300 000 de lei. 

Stelian Teleucă: „La momentul când am solicitat apartament nu aveam spaţiul locativ şi din acest motiv am întrunit condiţiile referitor la această „ofertă” cu apartamentele. Nici la moment nu am un spaţiu locativ. În declaraţia de venit este menţionat că am luat şi un credit de 300 de mii lei pentru o perioadă de 25 de ani. Iar ce ţine de sursele de achitare a ratelor o să declar toate informaţiile în declaraţia de avere.”

Numele magistratului figurează într-o încheiere din septembrie 2014 prin care au fost legalizate rezultatele unei licitaţii desfăşurată de un executor judecătoresc şi, astfel, mai multe terenuri publice au ajuns în proprietate privată a câtorva companii. 

Magistraţi asiguraţi cu locuinţă de primărie, în lista CSM

Unii dintre judecătorii selectaţi de CSM pentru achiziţionarea unui apartament la preţ redus se regăsesc şi în lista magistraţilor cărora primăria le-a oferit deja, pe gratis, spaţiu locativ. S-a întâmplat în perioada în care Legea cu privire la statutul judecătorului din 1995 obliga autorităţile locale să-i asigure pe aceştia cu locuinţă, prevedere care a fost abrogată abia în decembrie 2009.

În mai 2008, Radu Ţurcanu, actualmente vicepreşedintele Judecătoriei sect. Botanica, obţinea o hotărâre a CA Chişinău prin care instanţa obliga autorităţile să-i dea o locuinţă. Doi ani mai târziu, Primăria mun. Chişinău i-a atribuit lui Ţurcan un apartament cu trei camere pe bd. Traian din capitală. În blocul judecătorilor de pe str. V. Alecsandri, vicepreşedintele Judecătoriei sect. Botanica va intra în posesia unui apartament de 87 m.p..

Şi magistratul Sergiu Daguţa de la Judecătoria sect. Centru a obţinut un apartament, urmând aceeaşi cale. Astfel, ca urmare a unei hotărâri de judecată, în martie 2014, Consiliul Municipal Chişinău îi acordă magistratului un apartament cu două camere pe str. P. Zadnipru din capitală (Detalii, AICI). Daguţa mai figurează în calitate de co-proprietar al unui apartament de 42 m.p. de pe str. M. Costin din Chişinău, iar în 2016 acesta va intra şi în proprietatea unui apartament de 67 m.p. din blocul „preferenţial” de pe str. Ceucari.

Apartamente „cu reduceri” şi pentru magistraţii cu titluri executorii

Dacă Ţurcanu şi Daguţa au reuşit să obţină câte un apartament de la primărie, atunci unii colegi de-ai lor încă aşteaptă să fie asiguraţi cu spaţiu locativ, după ce au obţinut şi ei hotărâri definitive în acest sens. Printre ei se numără Igor Mânăscurtă şi Ina Dutca de la Judecătoria sect. Ciocana, Ecaterina Palanciuc, vicepreşedinta Judecătoriei sect. Centru, şi Mihail Buruian de la CA Chişinău.

Aşteptarea magistraţilor însă nu a fost întru totul pasivă. În aprilie 2013, la aproape un an de când CA Chişinău a obligat CMC s-o asigure pe Ecaterina Palanciuc cu spaţiu locativ, Igor Doroftei, executorul judecătoresc pe cazul magistratei, a aplicat sechestru pe 100 m.p. dintr-o casă de locuit situată în regiunea Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi a Familiei. Deşi imobilul se afla în gestiunea Inspectoratului Fiscal de Stat, iar în calitate de proprietar figura „Republica Moldova”, şi Judecătoria sect. Râşcani, şi CA Chişinău, a considerat de cuviinţă să menţină sechestrul, acesta fiind ridicat abia peste un an.

Elena Ienache, şef interimar al Secţiei locative din cadrul Direcţiei generale locativ-comunale şi amenajare a CMC: Judecătorii pun sechestru la depistarea adresei libere, în baza hotărârii de judecată pe care o deţin. La fiecare pretură (de sector – n.r.) sunt câte trei-patru mii de persoane din păturile social-vulnerabile care necesită îmbunătăţirea condiţiilor de trai. Dacă judecătorii nu depistează acel loc liber înaintea Primăriei, atunci îl oferim păturilor vulnerabile.

În loc de apartament a solicitat peste jumătate de milion de lei

Spre deosebire de Palanciuc, Mihail Buruian, demis, între timp, în urma unui decret prezidenţial, după ce a obţinut o hotărâre privind asigurarea cu spaţiu locativ, a solicitat schimbarea modului de executare a acesteia, prin încasarea sumei de 670 000 lei – echivalentul unei locuinţe cu trei camere. Ulterior, Buruian a mai înaintat o cerere de schimbare a modului de executare a hotărârii judecătoreşti prin acordarea, în schimbul spaţiului locativ, a unui teren din zona istorică a Chişinăului. După câţiva ani buni de procese, colegii de breaslă ai lui Buruian i-au respins cererile, hotărârea de asigurare cu spaţiu locativ, însă, rămânând în vigoare.

A uitat să declare firmele soţiei

Deşi vizual pare modestă, casa familiei Buruian de pe str. I. Iakir din or. Anenii Noi are peste 120 m.p., detaliu nemenţionat de fostul magistrat în declaraţiile de avere. Un alt lucru pe care Mihail Buruian a uitat să-l treacă în declaraţie sunt cele două firme în care soţia sa, Nelli, şefa Centrului Medicilor de Familie din oraş, figurează în calitate de fondator. La „Carfina” SRL (2008), firmă specializată în producţia şi comercializarea cărnii, Nelli Buruian deţine doar 33% din capital. În „Buruian Comerţ” SRL (2011), companie care are drept obiective de activitate declarate comerţul cu echipament sanitar, materiale lemnoase şi de construcţie etc., soţia fostului judecător deţine 70% din capitalul social, restul 30% revenindu-i fiicei Alexandrina.

În anii 2012 şi 2012 firma era prezentată de Serviciului Vamal din Ucraina drept agent economic din Republica Moldova care transporta bunuri prin intermediul porturilor Odesa şi Iliciovsk.

Încă un teren, tot pentru judecători

La finele anului 2014, CMC a alocat un al treilea teren CSM-ului. Acesta este situat pe bd. Mircea cel Bătrân din sect. Ciocana al capitalei, are aproape 80 de ari şi va fi folosit tot pentru construcţia blocurilor locative pentru judecători, mai scrie RISE Moldova.

Victor Micu, preşedintele CSM: „Se presupune că va fi pentru judecătorii care nu activează în Chişinău. Noi am anunţat toţi preşedinţii de judecătorii despre acest teren. O să întrunim o comisie şi se va vedea cine merită şi cine nu. Chiar dacă un judecător are un an de muncă, iar grefierul are 10 ani de lucru în sistem, păi atunci o să beneficieze grefierul. Totul va fi transparent.”

Ion Carpov, şeful Direcţiei Generale Arhitectură, Urbanism şi Relaţii Funciare a CMC: „Motivarea (CSM-ului – n.r.) este că ceea ce se cere se face pentru angajaţii sistemului şi vor aparţine acestora. De câte terenuri au nevoie (judecătorii – n.r.) nu vă pot spune, că nu ţine de competenţa mea. În momentul în care cererea ajunge la noi, o examinăm şi vedem care ar putea fi propunerile. Dar dacă mai au nevoie sau sunt prea multe terenuri, nu eu stabilesc. Ei pot să solicite la nesfârşit terenuri.”