Igor Dodon a anunțat că a luat o decizie referitor la pachetul de legi privind politica bugetar-fiscală și amnistia de capital. Președintele își motivează alegerea prin faptul că măsurile respective ar impulsiona dezvoltarea economică a țării, spune el.
Dodon și-a argumentat decizia prin faptul că măsurile implementate ar aduce ordine permanentă în domeniul de administrare bugetar-fiscală. Un alt argument adus de președinte este că „guvernarea încearcă acum să readucă corabia naufragiată a economiei moldovenești într-o albie a dezvoltării”. Mai mult acesta spune că din cauza sistemului eronat de impozitare, din țară au plecat mii de antreprenori, ceea ce a prejudiciat grav economia țării, acum fiind necesară stimularea și susținerea mediului de afaceri.
Președintele mai adaugă că aceste inițiative trebuie suplinite cu altele. „Consider că acest pachet de legi constituie o bună premisă pentru reformele cu mult mai cardinale, pe care le va implementa guvernarea socialistă care va veni după alegeri.”
Amintim că pachetul legislativ pentru reforma fiscală a fost adoptat pe 26 iulie în prima și a doua lectură de către Parlament, în ciuda nemulțumirilor iscate în rândul deputaților fracțiunilor PL, PCRM, PLDM și PSRM.
Pachetul adoptat prevede: reducerea impozitului pe venit pentru persoane fizice de la 18% la 12%, prin stabilirea unei cote unice; reducerea contribuției angajatorului la Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat de la 23% la 18% (se referă exclusiv la sectorul corporativ); dublarea scutirii personale, de la 11 280 de lei la 24 000 de lei. Totodată, cei care primesc salarii sub minimul de existență (1 862 lei în 2017) nu vor mai plăti impozite. La fel, potrivit legii, persoanele fizice pot declara voluntar bunurile nedeclarate, acestea vor trebui să indice sursa venitului și să achite o taxă de 3% din valoarea bunurilor liberalizate până la 10 sau 20 decembrie 2018. De declararea voluntară a bunurilor nu vor beneficia funcționarii publici, cei care au deținut funcții publice după anul 2009: președinți, deputați, prim-miniștri, miniștri, viceminiștri, secretari de stat, secretari generali de stat, judecători, procurori, directori și adjuncți ai Serviciul Informații și Securitate, ai Centrului Național Anticorupție, ai Serviciului Fiscal de Stat, ai Serviciului Vamal, ai Băncii Naționale a Moldovei, ai Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică, ai Agenției Naționale pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației, ai Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor ș.a., dar și toți șefii băncilor fraudate și cei care au beneficiat de credite frauduloase, inclusiv de la băncile Investprivatbank, Banca de Economii, Banca Socială și Unibank.
Adoptarea pachetului de legi a stârnit și nemulțumirea societății civile, fiind organizate proteste. Protestatarii au susținut atunci că adoptarea acestei legi va permite legalizarea banilor furați. „Poți legaliza orice ai dobândit până acum cu doar 3% din suma declarată. Se vor ierta datoriile businessului afiliat în jurul acestei guvernări”, a explicat analistul Victor Ciobanu.
„Această lege vine să legalizeze ceea ce s-a furat. Banii care s-au furat sunt cel mai în siguranță aici, unde ai băncile tale, instituțiile tale. De aceea e nevoie de a-i legaliza cât mai ieftin. Cam asta și s-a întâmplat”, este de părere activistul Dumitru Alaiba.
