Principală  —  IMPORTANTE   —   FOTO/ Cod Galben de ploaie:…

FOTO Cod Galben de ploaie: Cum e să trăiești cu noroi în casă

Era 26 iulie, trecut de amiază. Norii groși, mov-cenușii, adunați laolaltă, coborau peste cele 2500 de gospodării din sat. Cerul prevestea o furtună. La sfârșit de câteva fulgere, la doar câteva secunde distanță, liniștea văzduhului fusese ruptă de un bubuit puternic – semn că începe ploaia.

Oamenii au început să mișune. Care strângeau rufele de pe sârmă, care adăposteau sapele și ligheanele, care căutau prin iarbă puii, îi adunau în cutii și încercau să-i numere cu privirea de câteva ori.

Maria Orbu, o femeie de 70 de ani, a adunat repede bobocii mai mici într-un vas mare din metal și i-a ridicat pe treapta de sus a pragului. Acolo ploaia nu răzbătea de obicei. Mai avea niște pui, deja zburătăciți. Aceștia fugeau de ploaie, urcându-se pe niște lemne clădite. Stropi mășcați și reci de ploaie au început să cadă pe dealurile, drumurile și grădinile în care nu plouase de vreo lună.

La 26 iulie, Serviciul Hidrometeorologic de Stat anunța Cod Galben de furtună, ploi torenţiale şi vânt puternic, de la ora 14:00 până la miezul nopții, pentru jumătate din teritoriul R. Moldova.

Localitatea Călinești, r. Fălești, situată la nordul republicii, la vreo 160 km distanță de Chișinău, cădea și ea sub incidența furtunii. Meteorologii avertizau că, în caz de Cod Galben de ploaie, vântul suflă în rafale cu viteza de peste 70 de kilometri pe oră, iar cantitatea de precipitaţii ar putea depăși 35 de litri pe metru pătrat.

Când intră apa în casă

În mai puțin de zece minute, a început să toarne ca din cofă. Ploaia a continuat două ore, fără încetare, timp în care se aduna tot mai multă apă prin curțile oamenilor. Spre deosebire de celelalte gospodării din localitate, renovate sau construite recent, casa Mariei Orbu nu a fost modernizată. E aceeași de ani de zile: zidită din lut, cu temelie mică, cu niște părți betonate adăugate din economiile unei pensionare.

Casa bătrânei este situată chiar la marginea drumului central, singura porțiune de drum asfaltată, la fel ca și în majoritatea satelor din republică.

Din toate cele patru colțuri este înconjurată cu un gard de lemn fără fundament, astfel încât nămolul adunat în cele două ore de ploaie neîntreruptă s-a strecurat ușor printre bârnele verticale de lemn.

Apa în două cu noroi s-a ridicat mai sus de nivelul temeliei, a pragului și, în pofida ușilor închise, țâșnea în casă. Mai întâi în tindă, după care în următoarele trei camere.

Maria s-a speriat. Deși ploaia se mai potolise, pereții casei erau uzi, în casa construită de propriile mâini a ajuns apă pentru prima dată în viață. De frică să nu se risipească, a ieșit în drum.

Am muncit, ca la bătrânețe să am unde trăi”

Tot la 26 iulie, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență al MAI (IGSU) anunța că, în caz de situații excepționale (incendiu, furtună, inundații, cutremur, alunecare de teren, temperaturi scăzute, caniculă) oamenii pot apela după ajutor la serviciul de urgență 112. Mătușa Maria nu are nici telefon fix, nici copii. Are o soră, în alt capăt de sat. Nu știa ce să facă. Îi era frică să mai intre acasă. Și-a lăsat gospodăria și a plecat la sora ei.

A doua zi, dis-de-de dimineață, pe drumul din fața porții, nu puteai ajunge decât cu galoși și cizme de cauciuc. Maria era desculță, cu picioarele de glod, îmbrăcată într-un halat albastru, presărat cu fluturi portocali și mov, și o basma în aceeași nuanță. Încerca să coboare dintr-o căruță, fiind ajutată de nepotul de la soră.

În curte a descoperit tot nămolul din drum… Beciul era plin de apă. Pluteau sticle din plastic, borcane din sticlă și cutii de vopsea. În casă, toate așternuturile erau ude leoarcă, încărcate de glod. Nu știa de ce să se apuce și a început a plânge.

Cele două surori discutau de la cine să ia un furtun de apă, ca să descurce casa de glod. „A fost apă tare mare. Niciodată nu s-a urcat pe prispă. Am muncit, ca la bătrânețe să am unde trăi. Acum totul e ud. Cum să mă descurc eu, o femeie de 70 de ani? Nu că nu vreau, nu pot. Mă duc la primărie, da ce o să facă ei?”, se întreba bătrâna.

Așa, desculță cum era, a hotărât mai întâi să meargă la primărie, să vadă cu ce o pot ajuta. În scurt timp, acasă au venit reprezentanții primăriei. S-au uitat mai întâi peste gard, de pe partea asfaltată a drumului. Au discutat. Femeia s-a plâns că în casă are doar noroi. Primarul Vasile Zaporojan a zis că temelia casei este joasă și că drumul nu are nici o vină: „Pur și simplu, casa are temelia foarte mică. Chiar mâine să punem asfalt acolo, dacă o să fie inundații mari, ușa casei e la nivelul drumului. Orice inundație de asta mare e un risc. Ce, să demolăm casa? Să facem alta?”

Ce spun autoritățile

Câteva zile mai târziu, contactat telefonic, primarul satului Călinești a declarat că a fost și a văzut ce s-a întâmplat, dar primăria nu a anunțat Inspectoratul pentru Situații Excepționale „pentru că situație excepțională se socoate când sunt pagube de la 20 de mii de lei în sus. Eu am fost pe loc și nu sunt pagube. Practic în casă, în afară de covoare ude, deteriorări masive nu au fost. E nevoie de niște var pentru pereți. I-am promis să-i aduc ciment. Avem un agent economic care e de acord așa, fără nimic, să aducă o mașină de nisip, niște ciment, ca să mărească fundamentul”.

Primarul a mai afirmat că, pentru anul 2018, sunt preconizate lucrări de reparație a drumurilor din sat. De la Fondul Rutier Național sunt alocate 301 mii de lei, iar drumul de la poarta Mariei va fi printre primele astupat cu piatră.

Nepotul Mariei Orbu ajută la curățarea trotuarului de noroi

Liliana Pușcașu, ofiţer de presă al Serviciului Protecției Civile și Situațiilor Excepționale, susține că în cazul în care se întâmplă o situație de risc, persoanele trebuie să apeleze la 112 pentru a solicita intervenția salvatorilor și pompierilor. După solicitarea respectivă, în teren sunt dislocate forțe de intervenție. „Inspectoratul nu poate interveni dacă nu știe unde să intervină. Trebuie sesizat la 112. Când sunt cauzate daune materiale, se face o solicitare la Primărie. Primarul apelează președintele de raion, iar acesta – administrația publică centrală. Au fost cazuri când obiecte sociale care au avut de suferit și daunele materiale au trebuit să depășească 50 de mii de lei pentru a fi acoperite de stat”, zice Pușcașu.

Maria Orbu a spălat totul din casă împreună cu sora. S-a implicat și asistentul social, iar nepotul a ajutat-o să scoată noroiul din ogradă. Acum a rămas cu promisiunea primarului, cu un cuptoraș risipit pe jumătate, cu un beci încă plin cu apă, cu păsările care nu au suferit în urma ploii, cu frica să nu mai vină vreo ploaie, după care să rămână fără casă. Că nu de alta, dar ea nu știe dacă membrii comisiei ar calcula daunele materiale, estimându-le la 50 de mii de lei, pentru a putea fi ajutată de stat.

Potrivit Hotărârii de Guvern cu privire la clasificarea situațiilor excepționale, acoperirea pagubelor în cazul situațiilor excepționale are loc în funcție de gravitatea acestora. Astfel, în cazul în care prejudiciul material constituie o mie de unități contravenționale, adică 50 de mii de lei, statul acoperă aceste prejudicii.

În prima jumătate a anului 2018, au fost înregistrate 46 de situații excepționale cu caracter natural, dintre care 11 – cauzate de ploi torențiale, 16 cazuri – de ploi torențiale cu grindină și 6 – de ploi torențiale cu grindină și vânt puternic. Paguba materială a fost estimată la 235 mii lei, potrivit datelor IGSU.