Principală  —  IMPORTANTE   —   VIDEO/Deputații Parlamentului R. Moldova, despre…

VIDEO/Deputații Parlamentului R. Moldova, despre adolescenţa Ziarului de Gardă

Acum 14 ani, la 29 iulie 2004, a apărut primul număr al săptămânalului independent de investigaţii Ziarul de Gardă. Pentru că suntem născuţi în aceeaşi zi cu Constituţia, Legea Supremă în R. Moldova, am mers la Parlament să-i întrebăm pe legiuitori cum poate „un adolescent” de 14 ani să schimbe R. Moldova în bine.

Să înveţe bine, să cunoască istoria şi să-şi iubească ţara – a fost mesajul fundamental transmis adolescenţilor de 14 ani, de către cei care fac legea în R. Moldova, indiferent că fac parte dintr-o fracţiune parlamentară sau alta. Ziarului de Gardă, deputaţii, tot ei eroii anchetelor ZdG, realizate de-a lungul anilor, i-au dorit să fie „cât mai independent, echidistant, obiectiv” şi să nu se lase intimidat de ei, de politicieni. Pe lângă laude şi urări de bine, ne-am ales şi cu unele critici din partea unor legiuitori – Zinaida Greceanâi ne-a sfătuit „să nu ne mai căţărăm pe garduri”, iar Vladimir Voronin ne-a spus „să nu aiurăm”.

Îndemnul liderului liberalilor, Mihai Ghimpu, pentru tinerii de 14 ani, este să înveţe, iar peste patru ani, când vor deveni cetăţeni cu drept de vot, să se implice în lupta pentru dreptate şi libertate. „Noi suntem aşezaţi de Dumnezeu în Europa, Europa este o regiune care a oferit cetăţenilor dreptate şi libertate, ceea ce este mai scump şi mai valoros decât toate celelalte valori care există pe acest pământ. Burta plină, miliarde, milioane. Într-o bună zi, când nu ai această libertate, nu te ajută nimic din ceea ce te înconjoară – miliarde sau funcţii şi putere”, a declarat deputatul PL, Mihai Ghimpu.

„Ziarul de Gardă este un exemplu foarte bun pentru tineri – viaţa pe care trebuie să o trăiască, valorile pe care trebuie să le îmbrăţişeze, lupta care trebuie să existe. Tot ceea ce îi trebuie unui tânăr care iubeşte ţara, neamul, libertatea şi dreptatea – oferiţi voi. Vă doresc succes şi la mulţi ani”.

* * *

Liderul Partidului Comuniştilor din R. Moldova, Vladimir Voronin, cel care se afla în funcţia de şef de stat în anul când a fost lansat Ziarul de Gardă, ne-a urat să fim obiectivi şi să nu „aiurăm”. Pe tinerii de 14 ani, Voronin îi sfătuieşte să fie oneşti şi să-şi iubească Patria. „Să nu creadă că undeva pâinea este mai dulce decât acasă”, susţine liderul PCRM.

„Ziarul de Gardă să fie obiectiv, să nu aiureze, să nu spună ceea ce nu se întâmplă şi să nu schimonosească declaraţiile pe care le oferim acestui ziar”.

* * *

Vladimir Hotineanu, deputat în Parlamentul R. Moldova din partea fracţiunii PDM, îi sfătuieşte pe tinerii din R. Moldova să muncească, să citească mult şi să cunoască istoria neamului.

„Ziarul de Gardă este un ziar serios, un ziar de investigaţie jurnalistică. Să fie sănătos şi să aibă multă putere ca să poată aprecia corect ceea ce se întâmplă în această ţară”.

* * *

Socialistul Bogdan Ţârdea, la fel, îi îndeamnă pe tinerii care vor să facă o schimbare în R. Moldova, să înveţe mult şi să-şi iubească ţara. „Şi iată atunci poţi schimba şi ţara şi situaţia, când începi schimbarea de la tine însuţi, doar aşa”, a declarat deputatul.

„Vă doresc să scrieţi nu doar ceea ce vor sponsorii, dar şi ceea ce vor cetăţenii. În al doilea rând să descrieţi nu doar realitatea, dar şi adevărul. Iată atunci când nu veţi fi nici cu stânga, nici cu dreapta, iată atunci eu am să zic că Ziarul de Gardă are o apreciere la superlativ. Acum vă doresc succese în investigaţiile dvs., unele din care îmi par destul de obiective, profunde şi chiar reuşite, cu mult plus valoare intelectuală şi politică chiar”.

Valeriu Ghileţchi, deputat în Parlamentul R. Moldova din partea Grupului Parlamentar Popular European (GPPE), vicepreşedintele Legislativului, îi îndeamnă pe tineri să fie studioşi, să se pregătească pentru viaţă. „Tinerii ar trebui să-şi însuşească o gândire critică şi analitică, pentru a lua decizii cât mai bune pe viitor”, susţine deputatul PPEM. Cu referire la mass-media din R. Moldova, Valeriu Ghileţchi consideră că uneori aceasta este concentrată mai mult pe partea critică. „Cred că avem nevoie şi de cealaltă parte, care oferă credinţă, speranţă şi planuri mai frumoase pentru viitor”, consideră deputatul.

„Ziarul de Gardă, ca orice alt ziar, poate schimba R. Moldova în bine prin publicaţiile sale, prin abordări corecte, obiective, echidistante, şi totodată prin a oferi anumite soluţii”.

* * *

Deputata liberală Alina Zotea, spune că şi-ar dori ca tinerii să înveţe peste hotare, să ia de acolo experienţa pe care, ulterior, să o implementeze acasă, în R. Moldova. Totodată, recunoaşte că, din păcate, atât timp cât lucrurile în ţară nu se vor schimba, nu sunt prea multe argumente aduse tinerilor, ca aceştia să rămână acasă. „Educaţia ar trebui să fie schimbată, mă refer aici la Ministerul Educaţiei, care ar trebui să vină cu programe noi, pentru că noi vedem cum lumea se schimbă într-o altă direcţie, iar noi tot ţinem să învăţăm economişti şi jurişti, doar atât. De asemenea, le-aş spune că un salariu mult mai bun îl pot avea doar în afară şi atât timp cât lucrurile în R. Moldova nu se vor schimba, nu cred că sunt foarte multe de spus, cu părere de rău”, a declarat deputata liberală.

„Vreau să vă doresc la mulţi ani, să vă spun că sunteţi o publicaţie extraordinară, vă citesc şi vă urmăresc zilnic. Aveţi ce spune oamenilor prin corectitudinea pe care o respectaţi. Ţineţi-o tot aşa, nu vreau să vă lăsaţi intimidaţi de unii sau de alţii. În R. Moldova, totuşi, contează să rămână acele ziare sau televiziuni, care spun lucrurilor pe nume, care sapă mult mai adânc decât ceea ce vedem noi cu ochii, ca într-un final cei de acasă să fie informaţi corect”.

Zinaida Greceanâi, preşedinta Partidului Socialiștilort din R. Moldova, le recomandă tinerilor să fie insistenţi: „Să-şi iubească Patria, să ştie să preţuiască lucrurile pe care le-au câştigat cu propriile mâini şi cap”.

„Să fiţi obiectivi, să nu vă căţăraţi pe garduri şi să fiţi foarte toleranţi faţă de societate, oamenii sunt diferiţi. Dar principalul ce se cere de la voi, de la presă, să fiţi obiectivi faţă de oameni şi să nu încercaţi să redaţi ceea ce nu cunoaşteţi, să redaţi doar ceea ce cunoaşteţi, ceea ce este într-adevăr, pentru că societatea noastră este plină de bârfe”.

* * *

Colega sa de partid, deputata socialistă Elena Hrenova, le-a oferit tinerilor de 14 ani, un singur sfat – să intre în rândurile organizaţiei de tineret a Partidului Socialist. Pentru Ziarul de Gardă, deputata Hrenova a avut următorul mesaj: „Să vă înmulţiţi, să creşteţi şi să mergeţi înainte”.

* * *

Cu un singur sfat către tineri a venit şi deputatul democrat Corneliu Dudnic: „Să înveţe bine, să nu scape lecţiile la şcoală”. Ziarului de Gardă, deputatul i-a urat să fie „cât mai independent”.

Întrebat ce calităţi ar trebui să-şi dezvolte tinerii la vârsta de 14 ani, liberal-democratul Vadim Pistrinciuc a enumerat trei: răbdarea, independenţa şi curajul.

„Să aibă răbdarea să înveţe şi să facă lucruri, pentru că până a inventa, până a produce ceva, trebuie să ai calitatea de a răbda. A doua calitate este independenţa, trebuie să fie independenţi, trebuie să înţeleagă că timpurile când tu depindeai foarte mult de familie au trecut. Oamenii trăiesc într-o eră globală, trebuie să-şi schimbe locul de trai, felul de a gândi, felul de a se adapta. Şi a treia calitate, să nu se teamă să greşească”, a declarat deputatul PLDM, Vadim Pistrinciuc.

„Eu v-aş dori să continuaţi să fiţi la fel de duri cum sunteţi voi, nu mă tem de acest cuvânt, pentru că un ziar de investigaţii jurnalistice trebuie să fie dur, echidistanţi, obiectivi şi să aveţi răbdare. Ştiu că mulţi atacă Ziarul de Gardă, alţii sunt nemulţumiţi, şi eu pot să vă spun că de câteva ori, s-a întâmplat să fiu nemulţumit de ceea ce scrie Ziarul de Gardă sau când mă vizează, dar înţeleg că voi sunteţi cei care faceţi un serviciu pentru societate, care asiguraţi acel minim de transparenţă şi deschidere, de care au nevoie oamenii”.

* * *

Valentina Buliga, deputată din partea fracţiunii PDM, îi îndeamnă pe tineri să nu se lase manipulaţi şi să ştie să aleagă grâul de neghină. „Să creadă în propriile forţe. Ei sunt viitorul acestei ţări şi trebuie să o construiască împreună cu noi”, a declarat deputata democrată.

„Ziarului de Gardă îi doresc în continuare la mulţi ani, tuturor jurnaliştilor care muncesc pentru acest ziar, şi un lucru foarte important, la care ţin nespus de mult – informarea obiectivă a cetăţenilor R. Moldova, să o faceţi inclusiv voi” .

Colegul ei de partid, democratul Sergiu Sârbu, consideră că tinerii pot schimba Moldova prin alegerea unei profesii potrivite. „Le doresc să nu se grăbească în alegerea profesiei, să studieze mai întâi piaţa, să vadă care profesii sunt solicitate. Să fie mai independenţi de părinţi, să fie harnici, muncitori. Să aibă responsabilitate şi, de ce nu, iniţiativă şi cât mai multă implicare”, a declarat deputatul democrat.

„Eu vă urez să creşteţi, să vă extindeţi cu tineri jurnalişti buni, aici în R. Moldova, care să facă reportaje bune, investigaţii bune, ştiri foarte bune. Şi de ce nu, poate chiar Ziarul de Gardă să motiveze tinerii şi să-i crească chiar de pe băncile şcolii, liceului, universităţii, ca să avem jurnalişti mulţi, obiectivi, imparţiali – cu asta avem încă deficit. Ziarul de Gardă întotdeauna a demonstrat că se străduie, cel puţin, să fie imparţial şi obiectiv, uneori poate ne mai critică, dar asta e, critica uneori este sănătoasă, atunci când este obiectivă. Şi evident, cel mai mare îndemn al nostru este să nu vă lăsaţi influenţaţi de niciun politician, de niciun om de afaceri, să rămâneţi echidistanţi, să rămâneţi fermi, obiectivi şi corecţi – doar aşa veţi supravieţui”.

Paralela ZdG: 14 ani de Guverne și Parlamente cu aceleași nume

În 2004, anul fondării ZdG, la putere se afla Partidul Comuniştilor (PCRM), preşedinte al Parlamentului era Eugenia Ostapciuc, iar şef de stat – Vladimir Voronin. În fruntea Guvernului se afla Vasile Tarlev, avându-i subalterni pe Marian Lupu, viceprim-ministru, ministru al Economiei şi Gheorghe Papuc – ministru al Afacerilor Interne. Victoria Iftodi, actuala ministră a Justiţiei, îndeplinea aceeaşi funcţie şi în 2004-2006.

În 2005, pe 6 martie, în R. Moldova aveau loc alegeri parlamentare. PCRM a obţinut 56 de mandate în Parlament, Voronin a fost reales preşedinte. În Legislativ, se formaseră trei fracţiuni parlamentare – Partidul Comuniştilor, cu 56 de mandate, Blocul electoral „Moldova Democrată”, cu 34 de mandate şi Partidul Popular Creştin Democrat, cu 11 mandate. Astfel, în Parlamentul care urma să activeze în perioada 2005-2009, pe lista deputaţilor aleşi în Parlament se regăseau Vladimir Filat, PDM, şi Vladimir Vitiuc, actualul vicepreşedinte al Parlamentului, atunci pe listele PCRM, acum trecut la PDM.

Al doilea Guvern Tarlev a activat în perioada 19 aprilie 2005-31 martie 2008. Din 19 aprilie până la 10 octombrie 2005, Zinaida Greceanâi era ministră a Finanţelor, apoi prim-viceprim-ministru, până în martie 2008. Ministru al Economiei şi al Comerţului în acea perioadă a fost Valeriu Lazăr, după care – Igor Dodon.

După demisia Guvernului Tarlev, Vladimir Voronin semnează Decretul privind desemnarea Zinaidei Greceanâi în calitate de candidat la funcţia de prim-ministru, iar la 31 martie 2008, noul guvern primeşte votul de încredere al Parlamentului (au votat toţi cei 56 de deputaţi comunişti). Prim-viceprim-ministru şi ministru al Economiei şi Comerţului era numit Igor Dodon, funcţie deţinută de acesta până la 10 iunie 2009. Vicepremier era Victor Stepaniuc, iar ministră a Ecologiei şi Resurselor Naturale – Violeta Ivanov, atunci de la PCRM, acum – deputată PDM.

Guvernul condus de Zinaida Greceanâi a demisionat la data de 4 mai 2009, urmare a alegerilor din 5 aprilie 2009. Acesta şi-a continuat interimar activitatea până la votarea în Parlament, la 10 iunie 2009, a unui nou guvern, condus tot de Greceanâi, cu o componenţă aproape identică cu anterioară.

Urmare a alegerilor, zilele de 6 şi 7 aprilie 2009 au fost marcate de proteste şi de violenţe. Şeful Parlamentului de atunci, Marian Lupu, acuză o lovitură de stat. După evenimentele din aprilie 2009 şi după refuzul PCRM de a-l numi preşedinte, Lupu trece la PDM.

În legislatura din aprilie-iulie 2009, se regăseau Vlad Filat, PLDM, Iurie Leancă, PLDM, Serafim Urechean şi Veaceslav Platon, Alianţa „Moldova Noastră”, Anatol Şalaru, PL, acum PUN, precum şi Angel Agache, PLDM, acum deputat PDM.

După demisia Guvernului Greceanâi, la 14 septembrie 2009, preşedintele interimar al R. Moldova, Mihai Ghimpu, semna, la 25 septembrie 2009, un decret privind desemnarea lui Vlad Filat în calitate de candidat la funcţia de prim-ministru. Primul Guvern Filat a activat de la 25 septembrie 2009 până la 27 decembrie 2010, rămânând în exerciţiu până la învestirea noului guvern, la 14 ianuarie 2011. Din noul guvern făceau parte Iurie Leancă, prim-viceprim-ministru, ministru al Afacerilor Externe şi Integrării europene, Vladimir Hotineanu, ministru al Sănătăţii, Valentina Buliga, ministra Muncii, Protecţiei Sociale şi a Familiei, Boris Focşa, ministru al Culturii, Anatol Şalaru, ministru al Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, Alexandru Tănase, ministru al Justiţiei.

În Parlamentul R. Moldova, care a activat din noiembrie 2010 până în noiembrie 2014, printre deputaţi au fost Sergiu Sîrbu, atunci deputat PCRM, acum – PDM, Nicolae Juravschi, deputat PLDM, acum PDM, Nae Simion-Pleşca, atunci PLDM, acum PDM, precum şi Vladimir Plahotniuc şi Andrian Candu ambii de la PDM.

După demisia Guvernului Filat, la 14 ianuarie 2011, preşedintele interimar al R. Moldova, Marian Lupu, a semnat, la 14 ianuarie 2011, un decret privind desemnarea lui Vlad Filat în calitate de candidat pentru funcţia de prim-ministru. Noul guvern primeşte votul de încredere a 59 de deputaţi ai Alianţei pentru Integrare Europeană (AIE).

Al doilea Guvern Filat a activat de la 14 ianuarie 2011 până la 30 mai 2013. Faţă de guvernul anterior, în noul guvern nu a mai intrat viceprim-ministrul Victor Osipov şi miniştrii Valeriu Cosarciuc, Leonid Bujor şi Alexandru Oleinic. Pe 5 martie 2013, Guvernul Filat a fost demis în urma unei moţiuni de cenzură depuse de PCRM. La 8 martie 2013, prim-ministrul Filat a prezentat preşedintelui Nicolae Timofti demisia Guvernului. Preşedintele a acceptat cererea şi a dispus ca guvernul demisionar să îndeplinească funcţiile de administrare până la formarea noului Guvern. Din acesta făceau parte Oleg Efrim – ministru al Justiţiei şi actualul prim-ministru, Pavel Filip – ministru al Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor.

Guvernul Leancă a activat din 31 mai 2013 până în 10 decembrie 2014 şi a rămas în exerciţiu până la învestirea altui guvern, la 18 februarie 2015. Din acesta au făcut parte Andrian Candu – viceprim-ministru şi ministru al Economiei, Maia Sandu, ministră a Educaţiei, Monica Babuc – ministră a Culturii şi Valentina Buliga – ministră a Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei. Acest guvern a fost succedat de Guvernul Gaburici, care a activat din 18 februarie 2015 până la 30 iulie 2015. Cabinetul şi-a prezentat demisia la mijloc de iunie, dar a rămas în exerciţiu până la învestirea Guvernului Streleţ.

Pe 30 noiembrie 2014, au avut loc alegeri parlamentare, în Parlament intrând cinci partide: PSRM, PLDM, PL, PCRM şi PDM.

Guvernul Streleţ activează de la 30 iulie 2015. Din 29 octombrie 2015, după o moţiune de cenzură, miniştrii au asigurat interimatul funcţiei, guvernul îndeplinind doar funcţii publice până la învestirea unui nou cabinet. Din noul Guvern au făcut parte Corina Fusu – ministră a Educaţiei, Iurie Chirinciuc – ministru al Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, ulterior condamnat pentru abuz în serviciu şi trafic de influenţă, Valeriu Munteanu – ministru al Mediului.

Pe 15 octombrie 2015, la prima şedinţă a Parlamentului din sesiunea toamnă-iarnă, lui Vlad Filat i-a fost retrasă imunitatea cu votul a 79 din totalul de 101 de deputaţi. Acesta este primul premier condamnat din istoria R. Moldova. A primit 9 ani de închisoare cu executarea pedepsei într-un penitenciar de tip închis, în urma unui denunţat făcut de actualul primar de Orhei, Ilan Shor.

La 21 decembrie 2015, un grup de 14 deputaţi comunişti au anunţat că părăsesc fracţiunea. PDM şi grupul de ex-comunişti începuseră să poarte discuţii privind formarea unei majorităţi parlamentare. Pe 13 ianuarie 2016, noua majoritate parlamentară l-a înaintat pe Vlad Plahotniuc la funcţia de prim-ministru, dar preşedintele Nicolae Timofti a respins candidatura acestuia.

Din 20 ianuarie 2016, pe fundalul mai multor proteste, îşi începe activitatea actualul guvern condus de Pavel Filip. În decembrie 2016, Igor Dodon este învestit în funcţia de preşedinte al R. Moldova.