Principală  —  Ştiri  —  Economic   —   DOC/ Ce prevede legea privind…

DOC Ce prevede legea privind declararea voluntară și pe cine avantajează

Foto: seenews.com

Guvernarea susține că pentru a aduce banii din economia tenebră în cea reală, a venit cu propunerea ca persoanele fizice pot declara voluntar bunurile nedeclarate. Acest proiect de lege a fost prezentat de premier de la tribuna PDM pe 24 iulie, pe 25 iulie a fost aprobat de Guvern, iar astăzi, 26 iulie se află pe masa deputaților, iar mai multe fracțiuni parlamentare l-au criticat dur, menționând că în acest mod se vrea legalizarea spălării banilor.

Potrivit proiectului, persoanele care își vor declara voluntar veniturile, vor beneficia de o garanție din partea autorităților publice, fapt ce nu va permite urmărirea acestora pentru neachitarea impozitelor, taxelor, a altor plăți în Bugetul Public Național, a contribuțiilor de asigurări sociale de stat etc., iar bunurile declarate voluntar nu vor putea constitui obiectul unei cauze penale.

„Importanţa acestor modificări nu poate fi subapreciată. În primul rând, ea va permite persoanelor fizice cetățeni ai Republicii Moldova să declare bunurile ce le aparţin, care anterior se aflau formal în posesiunea altor persoane fizice sau valoarea cărora era subestimată. De asemenea, anularea penalităților și amenzilor aferente bugetului public național va crea un stimul important în dezvoltarea întreprinderilor care la moment resimt obstruționate de aceste obligațiuni”, se precizează în nota informativă a proiectului.

Proiectul privind declararea voluntară nu se extinde asupra bunurilor persoanei fizice provenit din activitatea infracțională prevăzută de Codul Penal, cu excepția însă a articolului „Evaziunea fiscală a întreprinderilor, instituțiilor și organizațiilor” și „Evaziunea fiscală a persoanelor fizice”.

Guvernul precizează că nu vor putea beneficia de declararea voluntară a bunurilor funcționarii publici, cei care au deținut funcții publice după anul 2009: președinți, deputați, prim-miniștri, miniștri, judecători, procurori, directori și adjuncți ai Serviciul Informații și Securitate, ai Centrului Național Anticorupție, ai Serviciului Fiscal de Stat, ai Serviciului Vamal, ai Băncii Naționale a Moldovei, ai Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică, ai Agenției Naționale pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației, ai Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor etc, dar și toți șefii băncilor fraudate și cei care au beneficiat de credite frauduloase, inclusiv de la băncile Investprivatbank, Banca de Economii, Banca Socială și Unibank.

„Acest proiect nu înseamnă decât reciclarea banilor murdari și legalizarea unor profituri obținute ilegal, care au fost infiltrare în Republica Moldova prin diverse metode. Autorii acestui proiect se apără spunând să subiecții declarării voluntare a bunurilor sunt cetățenii R. Moldova, cu excepția persoanelor fizice care au ocupat sau ocupă funcția de președinte al țării, prim-ministru etc. Dar oare, stimați guvernați, nu suntem noi țara unde cei mai mulți demnitari de rang înalt își pun averile pe soacre, nepoți și alte rude îndepărtate?”, a menționat Alina Zotea după ce fracțiunea PL a păsărit ședința.

„Legea privind amnistia fiscală are mai multe semne de întrebare. Chiar dacă autorii au inclus că nu cad sub incidența acestei legi funcționarii publici, demnitarii, procurorii, judecătorii, deputați, aceștia nu au precizat dacă în acest caz sunt incluse și rudele și persoanele afiliate acestor proiecte. Nu au inclus acest lucru și cred că e e o portiță foarte clară. Sunt mai multe semne de întrebare”, a spus și Zinaida Greceanîi, lidera fracțiunii PSRM.

Potrivit proiectului, declararea voluntară începe la data punerii în aplicare a prezentei legi şi se încheie la 1 februarie 2019. La declararea voluntară a mijloacelor băneşti cu depunerea (transferul) acestora în contul bancar (conturile bancare), subiectul declarării voluntare achită la bugetul de stat prin intermediul băncii o taxă de declarare voluntară în mărime de 3% din suma mijloacelor băneşti declarate voluntar.

„În așa mod, Guvernul,  în urma discuțiilor cu partenerii externi, urmărește să se asigure că în Republica Moldova nu vor mai intra bani frauduloși sau proveniți din furtul miliardului ori alte ilegalități”, se menționează într-un comunicat de presă al Guvernului.

„Inițiativele de decriminalizare a infracțiunilor economice sau amnistierea fiscală au loc în condițiile în care dialogul politic cu UE este deja defectat. Prin urmare, atât timp cât presiunea UE este oarecum concentrată pe invalidarea alegerilor din Chișinău, guvernarea folosește contextul existent pentru a deschide „cutia pandorei”, când un flux de bani iliciți vor fi practic „înălbiți”, iar ex-infractorii ar putea deveni una din cele mai loiale caste ale guvernării”, a scris pe pagina sa de Facebook, expertul Dionis Cenușă, din cadrul Expert-Grup.

Un alt aspect al proiectului îl reprezintă stimularea fiscală, care reprezintă anularea sumelor reflectate în sistemul de evidenţă al Serviciului Fiscal de Stat, al Serviciului Vamal, al Casei Naţionale de Asigurări Sociale, inclusiv în sistemul de evidenţă specială, la majorările de întârziere şi la amenzile aferente bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat şi fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală, neachitate la data punerii în aplicare a prezentei legi, cu condiția achitării până la data de 20 decembrie 2016 a impozitelor, taxelor, altor plăți, aferente bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat şi fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală.

De asemenea se propune de a aplica interdicția la efectuarea controalelor de către organele cu atribuții de administrare fiscală a controalelor pentru perioadele de până la 1 ianuarie 2018, cu excepția controalelor efectuate la persoanele fizice prin metode si surse indirecte.

Potrivit notei informative a proiectului, anularea majorărilor de întârziere (penalităților) și sancțiunilor (amenzilor) vor avea un impact pozitiv asupra dezvoltării sectorului economiei prin sporirea productivității și a competitivității mărfurilor produse și serviciilor prestate.

Foto: seenews.com