Principală  —  Ştiri  —  Justiție   —   Raport CNA: Chișinău, Bălți și…

Raport CNA: Chișinău, Bălți și Comrat, cele mai afectate de corupție

cna.md

În primele șase luni ale anului 2018, au fost documentate 477 de infracțiuni de corupție, dintre care majoritatea în municipiile Chişinău și Bălți. Domeniile cele mai afectate de corupție sunt Autoritățile publice locale, Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, urmate de Ministerul Afacerilor Interne. Datele au fost prezentate de către Centrul Național Anticorupție (CNA) în raportul de activitate pentru primul semestru din an.

În prima jumătate a anului curent, ofiţerii CNA au documentat 477 de infracţiuni de corupţie, cu 11 mai multe faţă de perioada similară a anului precedent. Din numărul total de infracţiuni, 75 de cazuri au fost calificate drept corupere pasivă, 67 – corupere activă, trafic de influenţă – 120, abuz de putere sau abuz de serviciu – 66, exces de putere sau depăşirea atribuţiilor de serviciu – 28, neglijenţă de serviciu – 6 şi alte infracţiuni conexe corupţiei.

Sursa: Raport de activitate al CNA pentru primele 6 luni ale anului 2018

Domeniile unde a fost identificat cel mai mare număr de abateri:

  • Autorităţile Publice Locale – 59,
  • Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale – 39,
  • Ministerul Afacerilor Interne – 27,
  • Întreprinderi de Stat – 14,
  • Agenţia Servicii Publice – 13,
  • Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării- 13,
  • birouri de avocatură – 12.

Localitățile cele mai afectate de corupţie:

  • mun. Chişinău − 281 de infracţiuni de corupţie,
  • mun. Bălţi −35 de cazuri de corupţie,
  • Comrat – 30,
  • Cahul – 28,
  • Criuleni – 11,
  • Ungheni – 8.

Subiecţii infracţiunilor de corupţie şi conexe

Pe parcursul primului semestru al anului 2018 au fost reținuți:

  • 42 de primari şi vice-primari,
  • 30 de angajaţi din domeniul ocrotirii sănătăţii,
  • 17 inspectori de poliţie,
  • 8 şefi şi adjuncţi de departamente din cadrul autorităţilor,
  • 7 şefi de instituţii autonome din cadrul autorităţilor,
  • 6 directori şi adjuncţi de întreprinderi de stat,
  • 4 inspectori fiscali,
  • 1 director de agenţie naţională,
  • 1 secretar de consiliu,
  • 1 procuror,
  • alţi 32 de alţi subiecţi.

Pe segmentul urmăririi penale, în gestiunea ofiţerilor CNA s-au aflat 1 520 de cauze penale, dintre care 352 au fost finalizate şi trimise procurorului. Dintre ele, 173 au ajuns deja în instanţa de judecată. În cadrul urmăririi penale, au fost reţinute 93 de persoane, iar faţă de 43 de persoane a fost aplicat arestul preventiv. În cadrul dosarelor pornite în primele șase luni ale anului curent, s-a constatat un prejudiciu în sumă de 25 571 556 lei – de două ori mai mult decât în perioada similară a anului precedent. Pentru a asigura restituirea prejudiciilor cauzate, a fost aplicat sechestru pe mijloace financiare şi bunuri în valoare de 10 109 781 lei.

Agenţia de Recuperare a Bunurilor Infracţionale a primit în procedură 56 de delegaţii, în privinţa a 165 de persoane. Ca urmare a investigaţiilor financiare paralele efectuate, în scopul recuperării activelor provenite din infracţiuni, a fost aplicat sechestru pe bunuri în valoare totală de 54 515 174 lei, se arată în raportul CNA.

BOP, mai 2018: percepția oamenilor despre acțiunilor anticorupție

Conform Barometrului Opiniei Publice (BOP) din luna mai, curent, cei mai mulți dintre respondenți, 29,5%, au ăspuns că „acțiunile anticorupție, întreprinse în ultimele luni în R. Moldova sunt realizate în campanii electorale pentru ridicarea ratingului unui partid sau candidat politic”. 

Alți 20% din respondenți consideră că „aceste acțiuni reprezintă o reglare de conturi dintre grupurile oligarhice”. Totuși, 19,7% cred că acțiunile anticorupție sunt un început al reformelor reale în țară, iar alți 18,3% le consideră  a fi o imitare a reformelor.