[sondaj] „Miliardul…” ascuns în Parlament

Majoritatea parlamentară a refuzat, în ședința de săptămâna trecută, să audieze rezultatele anchetei în dosarul miliardului furat. Solicitarea fracţiunilor PL, PLDM şi PSRM, ca şefii organelor de drept, implicaţi sau care au tangenţă cu investigarea fraudei bancare, să fie chemaţi în Parlament pentru a prezenta informaţii despre rezultatele anchetei, nume și persoane vinovate de furt, locul de aflare și de recuperare a banilor, a fost respinsă de către deputaţii fracţiunii majoritare – PDM.

De ce se tem deputaţii?

Fiodor Ghelici, Asociaţia Moldova Mea

Deţin un document prin care, încă în 2013, Fondul Monetar Internaţional (FMI) atenţiona conducerea de atunci a R. Moldova că se pune la cale o mare diversiune bancară, ceea ce s-a şi întâmplat. Toţi au ştiut despre asta: şi preşedintele Timofti, şi parlamentul, şi guvernul. Mai mult, FMI era gata să se implice ca să prevină hoţia. Reacţia – „0”. Tot aşa cum nu reacţionează nici azi. În 2017, pe când fusesem numit preşedintele comisiei de control public de pe lângă preşedinte, am pornit o anchetă pe acest subiect. Ştiţi cu ce s-a terminat? M-a chemat Igor Nicolaevici (Dodon) şi mi-a zis: „Daţi toată vina pe Filat. Atât”. Atunci am înţeles că e implicat şi el. Am văzut lista persoanelor care au profitat de credite nerambursabile de la BEM. V. Plahotniuc nu figurează. În schimb, sunt majoritatea celor care erau la vremea ceea şi mai sunt şi până azi deputaţi, dar sub alte drapele de partid. Şi mă întrebţi de ce se tem deputaţii? Pentru că Plahotniuc îi are la mână pe toţi. Sau, de ce Şor e la libertate, fiind condamnat? Pentru că Şor ştie totul despre toţi. Şi dacă deschide gura Şor, sare în aer Parlamentul cu tot cu Preşedinţie şi Guvern la un loc – vorba lui Filat.

Grigore Cobzac, deputat PLDM

Eu aş reformula întrebarea. Cel puţin pentru mine. Vă spun de ce. Poziţia mea vizavi de miliardul furat şi de lipsa unui deznodământ în acest dosar mi-am exprimat-o de mai multe ori şi ea rămâne neschimbată: noi suntem puşi în situaţia să cerem azi să fie identificaţi infractorii şi să fie restituiţi banii fie celor care, în virtutea funcţiilor în care erau, nu au preîntâmpinat furtul, fie au participat la el sau au avut de profitat de pe urma acestui furt, inclusiv deputaţi din fracţiunea majorităţii parlamentare care acţionează la comanda celor care iau decizii în R. Moldova. Ce fel de anchete pot face aceștia? Asta e.

Valentin Dolganiuc, analist politic

În primul rând, miliardul furat nu a fost furat ca să fie întors înapoi. Şi doi: cum să vii în parlament cu informații desre miliardul furat, când hoţii, vizați în dosar, sunt la guvernare, inclusiv în parlament, fie că sunt în PD sau, între timp, s-au afiliat PD-ului. Unde-i Kroll-1? Unde-i Kroll-2? Încuiate în safeurile lui Plahotniuc. Unde-s listele persoanelor care au luat credite nepeformante de la Banca de Economii? Tot în safeu. Plahotniuc îi ține în mâini şi îi joacă, după situaţie, pe toţi: deputaţi „majoritari”, deputaţi „indepedenţi”, miniștri, procurori, guvernatori… Dosarul miliardului nu va avea sfârşit, va fi tergiversat la nesfârşit: Unu – ca lumea să uite ori să se sature de el. Vedeti că până și partenerii externi vorbesc tot mai rar despre el. Doi: ca hoţii de la guvernare să nu îşi piardă imunitatea. Şi trei: ca să treacă termenul de prescripţie. Majoritatea parlamentară, dacă era una a poporului şi nu a lui Plahotniuc, demult s-ar fi preocupat de dosar, dar aşa – vorba populară: de ce să se lege la cap, dacă pe ei nu-i doare capul.

Natalia Moloşag, avocată

Noi nu suntem o societate liberă şi într-o societate ca a noastră sunt puțini cei care nu are teamă de regim. Iar în cazul deputaţilor noştri, în special a celor din cercul puterii, lucrurile sunt şi mai compicate. Ei se tem de toate: unii să nu îşi piardă locul, averile, alţii se tem de „compromat”-uri şi dosare, dar sunt şi dintre cei care au fost nemijlocit implicaţi în furtul miliardului. Până la urmă, toţi au câte un motiv să le fie frică şi să fie ascultători faţă de cei care decid în R. Moldova. Mai ales într-o problemă ca furtul miliardului, în care cunoaştem cine e stăpânul care decide ce să se spună, cât să se spună sau să nu se spună nimic. Asta-i situația. Personal nu cred că dosarul miliardului are finalitate. Ar putea s-o aibă, dar numai dacă se schimbă situația, cade guvernarea şi vine la putere altfel de lume. Întrebarea e, când? Și cine?