Principală  —  Ştiri  —  Politic   —   [sondaj] Retragerea trupelor și pierderea…

[sondaj] Retragerea trupelor și pierderea presupusei statalități a rmn

La 22 iunie 2018, Organizația Națiunilor Unite (ONU) a votat Rezoluția privind retragerea trupelor militare ruse de pe teritoriul R. Moldova din stânga Nistrului. Ulterior, așa-zisul minister al afacerilor externe al regiunii transnistrene a venit cu o reacție în care spune că nicio decizie de a schimba formatul operațiunilor de menținere a păcii sub auspiciile Rusiei nu poate fi luată fără a se ține seama de opinia sa.

Rezoluția ONU: cât de reală e retragerea trupelor militare ruse de pe teritoriul R. Moldova?

Oazu Nantoi, expert:

Rezoluția adoptată de ONU nu va avea consecințe dacă nu se va schimba actuala guvernare. Fără schimbarea actualei guvernări, R. Moldova nu va face nimic. Pe de o parte, această rezoluție este un succes diplomatic, care însă, în lipsa unei politici adecvate interne, a unei strategii naționale de soluționare a conflictului, se va transforma într-un bluf, va rămâne fără niciun fel de consecințe. Fără schimbarea actualei guvernări, noi nu putem miza pe soluționarea conflictului din raioanele de est ale R. Moldova. Cât despre reacția instituției de la Tiraspol, refuz să comentez spusele unor criminali, locul cărora e la pușcărie.

Igor Boțan, analist politic:

Trebuie să luăm în considerare că o rezoluție similară, în linii mari, a fost adoptată de ONU la 10 septembrie 2008, după războiul din Osetia. După anexarea Crimeei, rezoluții de acest gen au fost adoptate la cererea Ucrainei. Iată că R. Moldova se alătură și, în acest triunghi, este parte componentă, cam cu aceleași revendicări. Sigur, lucrurile sunt diferite în Georgia și Ucraina. (…) În cazul R. Moldova, contează foarte mult că solidare cu noi au fost țările UE și NATO. Țări foarte importante precum India și China s-au abținut, iar poziția Rusiei nu a fost susținută nici măcar de toate țările din Uniunea Economică Eurasiatică, Kazahstan și Kîrgîzstan abținându-se. Aceste lucruri sunt relevante din punct de vedere al atitudinilor față de această regiune. Pentru a înțelege ce poate urma după adoptarea rezoluției, trebuie să ne uităm la cazurile inițiate de Georgia și Ucraina, unde situația a rămas practic neschimbată.

În privința regiunii transnistrene, înțelegem perfect că această rezoluție are doar caracter de recomandare, exercită anumite presiuni politice, dar nu este obligatorie. La Summitul OSCE de la Porto, din 2002, Rusia a obținut suportul SUA pentru ca problema retragerii trupelor din rmn să se înfăptuiască atunci când vor exista condiții propice pentru acest lucru. Acum, Rusia spune că atâta timp cât nu există condiții propice pentru retragerea trupelor, nu poate face acest lucru. Și transnistrenii imediat au sărit și au spus că nu vor asta. Condițiile propice depind de acceptul rmn și, potrivit înțelegerii Cernomîrdin-Sangheli, retragerea va avea loc doar atunci când va fi definitivat statutul juridic al rmn. Așa cum rmn nici nu vrea să discute despre consultările privind statutul său juridic, ne dăm seama că soarta acestei rezoluții e să fie un fel de document de coagulare a Georgiei, Ucrainei și Moldovei, care au probleme similare în raport cu Federația Rusă și care doresc pe viitor să amintească comunității internaționale că aceste probleme persistă.

Alexandru Zubco, jurist, expert în problema transnistreană:

Rezoluția ONU are efect obligatoriu. În primul rând, este vorba de Federația Rusă. Asta înseamnă că Guvernul Federației Ruse, Ministerul rus de Externe ar trebui să vină cu un plan legat de retragerea trupelor sale. Planul ar trebui prezentat Moldovei, Ucrainei, Misiunii OSCE, cu titlu de mandat de coordonare și asistență, dar și UE, dacă ar fi nevoie de surse de finanțare. Deci, asta ar trebui să fie logica după care să se acționeze. Ce am văzut în timpul și după ședința de adoptare a rezoluției la ONU e o poziție negativă a Federației Ruse. Evident, poziția rmn, care e fidelă Rusiei, e aceeași și, evident, ei vor depune tot felul de impedimente, de la cele diplomatice, până la cele tehnice. Sunt sceptic în legătură cu retragerea propriu-zisă a forțelor militare din zonă, pentru că sunt foarte multe nuanțe, detalii tehnice, factori politici, geopolitici, economici. Ca apărător al drepturilor omului, îmi vine greu să înțeleg cum va fi soluționat acest conflict. Moldova poate face ceva în acest sens doar pe căi diplomatice. Pe de altă parte, nu știu dacă Tiraspolul va permite vreodată să fie trimiși soldații ruși de acolo. Retragerea trupelor ar însemna pierderea presupusei statalități a acestei regiuni.

Pentru conformitate, Aliona Ciurcă