Cu flori, la Eminescu: 129 de la moartea „luceafărului poeziei românești”

Pe 15 iunie curent se împli­nesc 129 de ani de la moar­tea poe­tu­lui-nepereche Mihai Emi­ne­scu, care a decedat în 1889 la vârsta de doar 39 de ani.

Astăzi, la bustul „lucea­fă­rului poe­ziei româ­neşti” de pe Aleea Clasicilor din centrul Chișinăului au mers să-i aducă un omagiu și să depună flori zeci de cetățeni.

Mihai Eminescu este înmormântat la Cimitirul „Bellu” din București, unde a fost oficiată astăzi o slujbă de pomenire. Mihai Eminescu (1850 – 1889) s-a născut la Botoșani, pe 15 ianuarie 1850, și a început școala direct în clasa a III-a. Puțini știu însă că Eminescu scria poezii pe ascuns. Prima care a dat de versurile lui a fost soția profesorului Aron Pumnu, care a zis că sunt pline de „simțământ”. Eminescu ascundea faptul că scrie poezii, deoarece tatălui său nu-i plăceau poeții.

Poetul, dar mai cu seamă publicistul Mihai Eminescu a abordat în articolele sale chestiunea Basarabiei, ocupată de ruși.

CITIȚI și De ce a murit Mihai Eminescu? Răspunsul a 12 dintre cei mai importanți medici români

Pe lângă faptul că Mihai Eminescu a scris că „Suntem români și punctum”, reținem și alte citate celebre ale sale care se referă la spațiul dintre Prut și Nistru:

*A rosti numele Basarabia e una cu a protesta contra dominației rusești.

*Rusia nu se mulţumeşte de a fi luat o parte mare şi frumoasă din vatra Moldovei, nu se mulţumeşte de a fi călcat peste graniţa firească a pământului românesc, ci voieşte să-şi ia şi sufletele ce se află pe acest pământ şi să mistuiască o parte din poporul român. Rusia nu a luat această parte din Moldova pentru ca să-şi asigure graniţele, ci pentru ca să înainteze cu ele, şi nu voieşte să înainteze decât spre a putea stăpâni mai multe suflete.

*A sili pe un popor să învețe altă limbă însemnează a-l tâmpi, a-l face intelectual inept, deci și economic, și politic inept.