Curtea Constituțională va examina luni, 4 iunie, sesizarea a șapte deputați PL, care pretind că obligativitatea utilizării limbii ruse, dar și traducerea documentelor și actelor publice în această limbă ar contraveni Constituției.
Sesizarea a fost depusă în ianuarie 2018.
Deputații susțin că includerea limbii ruse în cerințele prevăzute de cele cinci legi contestate ar încălca dreptul la egalitate al tuturor cetățenilor în fața legii, așa cum etnia rusă ar constitui doar 4% din populația Republicii Moldova (conform datelor ultimului recensământ publicat), iar în acest fel obligativitatea utilizării limbii ruse instituie un tratament diferențiat pentru vorbirea celorlalte limbi minoritare.
Potrivit autorilor sesizării, „niciun act internațional din domeniul protecției drepturilor persoanelor care aparțin minorităților naționale nu consacră dreptul de a comunica cu autoritățile publice în altă limbă decât cea oficială/oficiale, excepție fiind zonele locuite tradițional sau în număr substanțial de astfel de persoane, unde, în anumite condiții, în relațiile cu autoritățile publice poate fi utilizată limba minoritară”.
De asemenea, deputații semnalează că aceste legi ar încălca dreptul cetățenilor consacrat în Constituție privind păstrarea, dezvoltarea și exprimarea identității lor etnice, culturale și lingvistice.
De notat că, tot luni, Înalta Curte va examina o altă sesizare depusă de președintelui statului, Igor Dodon, referitoare la modificările aduse Codului audiovizualului. Modificările interzic retransmiterea programelor din exteriorul Republicii Moldova care dezinformează și manipulează.
Potrivit lui Igor Dodon, această modificare a Codului ar contraveni mai multor articole din Constituție, printre care și dreptului la libera exprimare.
Prin această lege de modificare a Codului, este permisă transmisia programelor de televiziune şi radio cu conţinut informativ, informativ-analitic, militar şi politic din statele care au ratificat Convenţia europeană cu privire la televiziunea transfrontalieră, dar și din statele Uniunii Europene, Statelor Unite ale Americii și din Canada.
Aceste schimbări au fost introduse în legea audiovizualului, urmărindu-se realizarea scopului securității informaționale.
