Cu cărţi de vizită de mari investitori şi contracte false, aceştia au încercat să fure şi banii unui cartel de droguri din Columbia, depozitaţi pe un cont aflat la cea mai mare bancă particulară din Germania – „Deutsche Bank AG”.

RISE a investigat membrii şi activitatea organizaţiei criminale în care figurează un candidat la alegerile prezidenţiale din statul african Gabon şi soţia unui fost judecător moldovean, implicat în spălătoria rusească de 20 miliarde de dolari.

Ofiţerii CNA i-au reţinut la începutul lunii iulie pe opt cetăţeni străini, într-un dosar de spălare de bani, iar al nouălea a fost internat în spital. Membrii grupării internaţionale din care fac parte trei persoane de origine franceză, doi mexicani, un dominican, un cetăţean al Canadei, unul al SUA şi altul originar din Gabon, sunt bănuiţi de „asociere, înţelegere şi complicitate la comiterea infracţiunii de spălare de bani în proporţii deosebit de mari”.

Automobile sportive pentru raliul Paris-Dakar

CHIŞINĂU. 4 IUNIE 2013. Francezul Francis Sabatie creează firma Buggy Car Design SRL (30% din acţiuni), avându-i ca parteneri de afaceri pe alţi doi francezi Pierre Troullioud de Lanversin (30%), Gilles Montardy (30%) şi pe Silvia Gorun (10%) – soţia fostului magistrat de la Judecătoria sect. Râşcani, Gheorghe Gorun, care figurează şi în calitate de administratoare. 

Compania, înregistrată sub pretextul de atragere a investiţiilor străine pentru fabricarea unor automobile de tip sport, cu motoare electrice, care să fie puse în circuitul de la celebrul raliu „Paris-Dakar”, are sediul juridic pe str. Alba Iulia 75/7 din Chişinău. La această adresă, Buggy Car Design a închiriat un spaţiu, într-un atelier al Şcolii Profesionale Nr. 6. „Francezii au lucrat trei luni la un prototip de automobil sportiv, a cărui caroserie mai poate fi observată în curtea atelierului. Deja au plecat”, ne spune paznicul de la şcoală.

Din documentele consultate de RISE, cei trei francezi au părăsit R. Moldova în luna august 2013 şi s-au întors la Chişinău la începutul anului curent. Scopul oficial a fost de a continua investiţia în producerea automobilelor sport. Într-o intervenţie la postul de televiziune Pro TV, Francis Sabatie a declarat că proiectul prevedea „atragerea în decurs de patru ani a unor investiţii de 148 milioane de euro”. În acelaşi reportaj apărea şi un alt personaj controversat, Michel Francois Valette, care se prezenta drept investitor din Elveţia.

Cei doi afacerişti au făcut mare scandal la începutul lunii iunie, atunci când Biroul Migraţie şi Azil ar fi tergiversat perfectarea unei invitaţii în R. Moldova pentru Sanches Espinal Nixon Aramis, un inginer din Republica Dominicană, specialist în domeniul maşinilor electrice. „Vom fi nevoiţi să plecăm, deoarece, dacă refuză să ne permită să aducem experţii noştri, va trebui să plecăm si să căutăm alte ţări, cum ar fi Indonezia sau Malaysia”, a declarat Michel Francois Valette.

Din documentele obţinute de RISE reiese că Buggy Car Design SRL a fost creată pentru a facilita accesul în R. Moldova a unor interlopi internaţionali specializaţi în fraude bancare şi spălări de bani, care să ajungă la Chişinău sub pretextul „de a studia mediul de afaceri din R. Moldova”. Însă, în realitate, ei urmau să efectueze mai multe tranzacţii frauduloase.

Începând cu luna martie curent, în ţară au mai intrat: francezul Alain Atlani, mexicanii Ramirez Ramirez Jose Alfredo şi Lopez Perales Heriberto, americanul William Rosa jr., canadianca Victorine Heudja şi gabonezul Jocktaine Mike Steve. Aceştia aveau la ei contracte false şi cărţi de vizită de mari investitori.

30 MARTIE 2015. Interlopii creează o nouă companie Cofinex-Camondo Finance&FX SRL, care urma să fie folosită în spălarea de bani. Firma a fost fondată de cetăţenii canadieni Victorine Heudja (48,5% din acţiuni), Ilunga Ngoy (2%), cetăţeanul turc – Mahir Zara (48,5 %) şi Silvia Gorun cu 1 % din capitalul statutar. Compania, specializată în intermedieri financiare şi activităţi cu metale preţioase, îşi are sediul juridic în apartamentul Silvei Gorun. 

Potrivit CNA, membrii grupului comunicau între ei despre pregătirea şi realizarea mai multor tranzacţii bancare frauduloase de proporţii, de tip SWIFT şi DTC (Depozitary Transfer Chek – presupune că transferul de bani este verificat şi realizat direct de o bancă locală pentru o anumită firmă sau persoană), prin intermediul unor conturi deschise în mai multe bănci străine. Pentru realizarea tranzacţiilor frauduloase, membrii grupului ar fi implicat hackeri, sarcina cărora era de a pătrunde nesancţionat în sistemele informaţionale ale băncilor.

Silvia GORUN, administratoarea Buggy Car Design SRL: „Ei vorbeau la telefon despre sume mari de bani, de trilioane, milioane… Asta ei nu vorbeau la nivelul Moldovei, dar la nivel global…, nu de Moldova şi de spălare de bani. Nu s-a mişcat nicio copeică la nicio bancă. Când au făcut percheziţii au venit şi i-au stricat camera femeii la care stăteau în gazdă. Ei (procurorii –n.r.) au crezut că sunt saci cu bani pe sub paturi? Au găsit doar copeici prin buzunarele lor”.

RISE a aflat că interlopii planificau efectuarea unui şir de operaţiuni bancare frauduloase prin intermediul conturile deschise de ei la Victoriabank, pe numele Organizaţiei Mondiale de Dezvoltare (instituţie non-guvernamentală, creată în anul 2011 la Paris), Buggy Car Design şi Cofinex-Camondo Finance&FX SRL. La aceeaşi bancă, gruparea a deschis mai multe conturi de carduri bancare şi pe numele a şapte dintre membrii grupării.

Silvia GORUN: „Au deschis conturi bancare ca să lucrăm şi ca să transfere nişte bani de peste hotare. Bani cu documente, nu bani din ăştia din aer. Nu pot să pun mâna în foc că toţi sunt curaţi pentru că nu-i cunosc pe toţi…”.

Banii cartelului de droguri din Columbia

În ultimele două luni, membrii grupării au purtat negocieri cu hackerii pentru a realiza un atac la serverele unor bănci internaţionale cu scopul de a obţine accesul la conturi de miliarde de dolari.

PRIMA ŢINTĂ - Deutsche Bank AG. Cel puţin patru hackeri din R. Moldova şi România urmau să atace serverul la Deutsche Bank AG, cea mai mare bancă particulară din Germania şi una dintre cele mai importante instituţii financiare la nivel mondial. Miza era de a obţine rechizitele bancare, codurile şi parolele de acces la un cont bancar unde se păstrează câteva miliarde de dolari, bani ce aparţin unui cartel de droguri din Columbia, de pe care nu au mai fost făcute operaţiuni bancare de mai mulţi ani. Banii furaţi, urmau să fie retraşi prin conturile deschise pe numele interlopilor în băncile din Republica Moldova şi din alte state, iar, ulterior, sumele de bani să fie transferate pe conturile unor companii off-shore.

A DOUA ŢINTĂ – Filiala HSBC din Hong Kong. Hackerii urmau să atace serverele şi să obţină datele de acces la un cont de circa 134 de miliarde de dolari deschis la filiala din Hong Kong a băncii britanice HSBC.

„De fapt, pe cont nu sunt bani, ci nişte hârtii de valoare din China. Acestea, însă, nu au nici o valoare, pentru că sunt fără acoperire financiară. Sume de 2-3 miliarde de dolari urmau să fie transferate de pe acest cont – la The Bank of New York (BNY) Mellon, iar de acolo – pe conturile grupării la o bancă moldovenească. Ultima trebuia să confirme recepţionarea transferului, iar imediat, din alte ţări, urmau să vină cereri de plată a acestor bani. Banca moldovenească trebuia să le execute în decurs de 72 de ore. O eventuală realizare a acestei scheme ar fi dus la prăbuşirea băncii din Republica Moldova pentru că ea nu dispune de astfel de resurse financiare”, explică anchetatorii.

Comision pentru cardinalii de la Vatican

A TREIA ŢINTĂ -  s-a realizat, parţial, la fel, prin atacuri informatice, afaceriştii au aranjat transferul unei sume de 2 miliarde de dolari de la BNY Mellon la Deutsche Bank, apoi, prin Credite Suisse, banii au plecat la Bank of Vatican şi într-un final, 100 de milioane de dolari au ajuns pe conturile bancare ale afaceriştilor. „Aici chiar s-a reuşit transferul sumei de 110 milioane de dolari, din care 10 milioane de dolari au ajuns pe contul unor cardinali de la Vatican, sub formă de donaţie, dar în realitate sunt un comision. Restul au ajuns pe conturile personale ale membrilor grupării”, susţin procurorii.

Silvia GORUN: „E foarte vesel. Ei (procurorii – n.r.) au zis că noi am invitat unele persoane ca să spele banii prin această firmă. Asta nu e corect. Am vrut să implementăm aici proiectul dar dacă aşa s-au comportat nimeni nu o să vină la noi din investitori. Ei au măturat toţi străinii din oraş. Ei nu sunt vinovaţi. Doar au vorbit…”.

Adrian POPENCO, procuror interimar Anticorupţie: „Trei persoane se află în arest pentru 30 de zile (Michel Francois Valette, Ramirez Jose Aifredo Ramirez, Espinal Nixon Aramis Sanchez – n.r.). Restul persoanelor implicate se află sub control judiciar, iar la o parte din ei le-a fost aplicată măsura de a nu părăsi ţara. La moment, Silvia Gorun nu are calitate procesuală de bănuit sau învinuit, iar ancheta se află în desfăşurare. Banca din Moldova nu a fost prejudiciată pentru că a fost efectuată intervenţia organului de urmărire penală pentru a preîntâmpina un eventual prejudiciu”.

Cărţi de vizită de mari investitori şi interlopi de elită

Silvia GORUN [martor în dosarul de spălare de bani] este soţia avocatului Gheorghe Gorun, fost judecător la Judecătoria sect. Râşcani. În calitate de magistrat, Gheorghe Gorun, a emis în 2010, prima ordonanţă judecătorească din cea mai mare operaţiune de spălare de bani din Europa de Est (20 miliarde de dolari SUA), care a tranzitat Republica Moldova în perioada 2010 – 2014. Mai exact, Gorun a emis trei ordonanţe în baza unor contracte fictive şi copii ale unor documente prin intermediul cărora organizaţii criminale şi politicienii corupţi din Rusia au spălat 790 milioane de dolari SUA. 

Gorun a plecat din justiţie cu capul sus. Pe 5 iulie 2013, la trei luni de la eliberarea ultimei ordonanţe prin care judecătorul „a legalizat” 3,5 milioane de euro în baza contractelor fictive, Colegiul disciplinar din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) i-a aplicat lui Gorun sancţiunea disciplinară „sub formă de propunere de eliberare din funcţia de judecător”. În februarie 2014, la solicitarea magistratului, CSM a modificat decizia Colegiul disciplinar prin care Gorun s-a ales în final cu sancţiunea disciplinară „sub formă de mustrare aspră”. În aceeaşi zi, magistratul a scris cererea de demisie din funcţia de judecător, invocând starea precară a sănătăţii. O lună mai târziu, Gheorghe Gorun a obţinut licenţa de avocat.

Mike Steeve JOCKTANE [arestat pentru 30 de zile], cetăţean gabonez şi francez, născut în 1972. Mike este pastor catolic, politician şi unul dintre liderii influenţi ai opoziţiei gaboneze. Din 2005 până în 2009 a fost consilier personal al preşedintelui gabonez Omar Bongo – acuzat de mai multe cazuri de corupţie, fiind un dictator care a condus ţara din 1967 până în 2009, când a decedat. În 2011, Mike Jocktane a declarat pentru ziarul francez „Liberation” că fostul preşedinte Omar Bongo a finanţat campania electorală pentru prezidenţialele din 2007 a fostului preşedinte francez, Nicolas Sarkozy. 

În 2009, la alegerile prezidenţiale din Republica Gabon, Mike Steeve Jocktane a devenit directorul de campanie al unui lider din opoziţie, Andre Mba Obame, care a fost învins de fiul dictatorului Omar Bongo. În luna aprilie 2015, Andre Mba Obame a decedat, iar şeful său de campanie, Mike Jocktane, a declarat că „Obame a fost otrăvit de oponenţii politici”. Mike Steeve Jocktane intenţionează să candideze şi el la alegerile prezidenţiale din Gaboncare se vor desfăşura în 2016. Acum, el se află în izolatorul de la CNA, fiind bănuit de infracţiuni bancare şi spălare de bani.

[Michel VALETTE] Michel Francois VALETTE [arestat pentru 30 de zile], cetăţean francez, născut în 1954. El este preşedintele Organisation Mondiale de Developpement (Organizaţia Mondială de Dezvoltare –n.r.), o instituţie non-guvernamentală cu sediul la Paris, care oficial are drept scop „dezvoltarea economică la nivel global”. Potrivit procurorilor, Michel Valette le-ar fi spus celorlalţi suspecţi reţinuţi de CNA în dosarul de spălare de bani că, el a activat anterior şi în calitate de consilier al fostului preşedinte al Franţei, Jacques Chirac.

Silvia GORUN despre Valette: „Şeful (Michel Francois Valette – n.r.) este legat de Pentagon, de nişte chestii foarte serioase. Ei au venit să deschidă filiala OMD în Moldova pentru că este în toată lumea. Eu de vreo cinci ani le pun macaroane pe urechi că Moldova este bună pentru investiţii, ca să fie aici bani, producere… Eu am vrut ca trei persoane din această organizaţie să-i introduc în firmă ca investitori pentru că oamenii au bani. Ei sunt simpli, dar bogaţi!”.

Espinal Nixon ARAMIS [arestat pentru 30 de zile], cetăţean dominican, născut la 1970. El este specialist în domeniul maşinilor electrice.

[Sabatie Francis] Francis Yves Jacques SABATIE [bănuit în dosarul de spălare de bani], născut în 1966, în localitatea Saint-Cere, Franţa. În România, el figurează în calitate de acţionar la trei companii.

Două au fost radiate, iar cea de a treia este activă – Orpall Consulting Business SRL este o firmă de consultanţă în afaceri şi management, în care el deţine 50% din acţiuni. 

Ramirez Jose Aifredo RAMIREZ [bănuit în dosarul de spălare de bani], cetăţean mexican, născut în 1957. Ramirez este membru în Consiliul executiv al Organisation Mondiale de Developpement. Silvia Gorun a declarat pentru RISE că „Ramirez este diplomat. El nu a venit în Moldova cu paşaportul diplomatic, dar cu paşaport simplu”.

Alain ATLANI [bănuit în dosarul de spălare de bani], cetăţean francez, născut în 1945. El este vice-preşedintele Organisation Mondiale de Developpement. În anul 2002 era conectat la o organizaţie criminală, specializată în fraude bancare pe teritoriul Franţei. „Atlani are companie privată de avioane”, ne-a spus Silvia Gorun.

Perales Heriberto LOPEZ [bănuit în dosarul de spălare de bani], cetăţean mexican, născut în 1963.

Victorine HEUDJA [bănuit în dosarul de spălare de bani], cetăţean canadian, născut în 1968. Este secretară la Centrul Canadian pentru Asistenţă Multietnic şi Centrul de asistenţă „MONT-CARMEL” din Canada .

Rosa JR WILLIAM [bănuit în dosarul de spălare de bani], cetăţean al SUA, născut în 1950. Din informaţiile Biroului Federal de Investigaţii al SUA, Rosa JR WILLIAM figurează în mai multe tentative de fraudare a unor bănci din SUA şi din Marea Britanie, comise în perioada 2010 -2015. Sumele vehiculate în aceste cazuri sunt de ordinul miliardelor de dolari americani.

RISE Moldova