Ultima oră! Portretul noului președinte al CSJ: hotărârile controversate, averea și finul ministru
După un concurs în care nu a avut contracandidați, magistratul Ion Druță a fost desemnat pentru numirea în fotoliul de președinte al Curții Supreme de Justiție (CSJ). Decizia a fost luată cu puțin timp în urmă de membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Conform prevederilor legale, candidatura acestuia urmează a fi propusă plenului Parlamentului, cel care va decide prin vot numirea lui Ion Druță în funcție. Magistratul Ion Druță, care de mai bine de patru ani face dreptate la instanța supremă de justiție, este singurul pretendent care și-a exprimat intenția de a ocupa fotoliul lăsat vacant de Mihai Poalelungi. Evaluat de Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, Ion Druță a fost apreciat cu determinativul „excelent”. Cu 124 de puncte magistratul a fost notat de Colegiul pentru Selecţia şi Cariera Judecătorilor. Ion Druță a făcut parte din completul de judecată care a luat o hotărâre prin care o datorie a unui agent economic faţă de o persoană fizică, recunoscută anterior prin hotărâre judecătorească, a ajuns să fie pusă în seama bugetului de stat. De asemenea, el a făcut parte din completul de judecată care a obligat statul să transfere companiei de construcții „Basconslux” SRL peste 14 milioane de lei pentru demolarea Stadionului Republican. În ambele cazuri, acesta a fost salvat de sancțiuni disciplinare de CSM. Ion Druță ar fi nașul de cununie al ministrului Afacerilor Externe și Integrării Europene, Tudor Ulianovschi.
Șefia Curții Supreme de Justiție (CSJ) a devenit vacantă la 6 martie, curent, când Mihai Poalelungi, după șapte ani în care a condus instituția, a renunțat la funcție în favoarea fotoliului de președinte al Curții Constituționale.
Cariera în sistemul de justiție
Ion Druţă are 51 de ani și şi-a început cariera de magistrat în 1994. În 2006 a devenit preşedinte al Judecătoriei Botanica. Mandatul său a fost prelungit pe un termen de 4 ani, în temeiul unui decret prezidenţial din 15 iunie 2010, semnat de preşedintele interimar de atunci, Mihai Ghimpu.
Anterior, acesta a deținut funcţia de membru al Colegiului de calificare din cadrul CSM şi pe cea de membru al Consiliului de monitorizare a implementării reformelor în justiţie – Componentul de Procedură Civilă. În 2010, Druță a fost numit preşedinte al Asociaţiei Judecătorilor din R. Moldova.
La CSJ, Ion Druță face justiție din 2013, după ce a condus Judecătoria Botanica, mun. Chișinău.
În 2015, procurorul general a solicitat tragerea la răspundere penală a magistratului, pentru cazul „Aroma-Floris”. CSM a respins însă demersul, iar Druță și-a continuat activitatea.
Citiți și: CSM a respins investigarea penală a trei judecători în cazul „Aroma Floris”
Tot în 2015, ZdG a descris cum Ion Druță scăpat basma curată după ce Colegiul Disciplinar l-a sancţionat cu „mustrare” pentru examinarea, cu încălcări, a aceluiaşi dosar la Judecătoria Botanica şi la Curtea Supremă de Justiţie, obligând statul să plătească unui avocat peste patru milioane de lei. În ultima instanţă, fiind într-un complet format din cinci judecători, votul acestuia a fost decisiv după ce doi colegi au avut opinie separată. Decizia suspectă a membrilor CSM de a-l absolvi de responsabilitate pe Ion Druţă a venit la o lună după ce Curtea Europeană a Drepturilor Omului s-a pronunţat pe marginea dosarului examinat de două ori de acesta şi a decis ca cele patru milioane de lei să rămână în bugetul de stat. Astfel, prin aceste hotărâri, s-a pus punct uneia dintre cele mai dubioase scheme din justiţie, care, însă, a rămas fără vinovaţi.
Citiți aici continuarea: Schema din justiție
În 2016, magistratul Ion Druță a făcut parte din completul de judecată care au obligat statul să transfere companiei Basconslux SRL peste 14 milioane de lei pentru demolarea Stadionului Republican. Deși, Colegiul Disciplinar a decis sancționarea cu mustrare aspră a patru judecători de la CSJ, Iulia Sîrcu, Galina Stratulat, Iuliana Oprea şi Ion Druţă, Consiliul Superior al Magistraturii a scutit magistrații de pedeapsă.
Acum doi ani, în cadrul unui dosar de la CSJ, fosta judecătoare Domnica Manole a cerut recuzarea judecătorului Ion Druță de la examinarea unui dosar, pe motiv că acesta ar fi cumătru cu Mariana Pitic, o altă magistrată de la CSJ. Cererea i-a fost însă respinsă. Druță și Pitic sunt azi colegi de complet în cadrul instanței judecătorești supreme. Druță ar fi și nașul lui Alexandru Ciugureanu, care este fiul fostului magistrat Mihail Ciugureanu. Nina, mama lui Alexandru, cercetat penal într-un dosar penal care vizează tranzacții cu terenuri, activează în calitate de avocată. „Dl judecător Ion Druță NU este cumătru cu dna judecătoare Mariana Pitic. Domnia sa nu i-a botezat copiii dnei Pitic și nici invers”, preciza CSJ pentru Ziarul de Gardă în septembrie 2017, cu referire la informațiile care-l vizează pe Ion Druță, fără a confirma sau nega relațiile dintre Druță și Ciugureanu.
Citiți și: Arborele genealogic al justiției
Casa judecătorului Ion Druță
Averea magistratului CSJ
În mai 2013, ZdG scria despre palatul şi afacerile de familie ale lui Ion Druță, pe atunci președintele Judecătoriei Botanica din Chișinău, promovat. Acesta locuiește, din 2001, împreună cu familia pe str. Malina Mică din Chișinău. Prin decizia Consiliului Municipal Chişinău din 1 mai 2003, magistratul a obţinut un teren cu o suprafaţă de 0,055 ha, pe strada Malina Mică din capitală. Pentru a înregistra terenul, acesta a plătit o taxă de aproximativ 200 de lei.
Citiți și: Palatul şi afacerile de familie ale preşedintelui Judecătoriei Botanica
Potrivit actului de avere și interese pentru anul trecut, depus de Ion Druță la ANI, familia acestuia a avut în 2017 venituri de 426 529 de lei: 251 740 de lei (peste 20 de mii de lei lunar) constituie salariul său la CSJ, iar 174 749 de lei este remunerarea soției sale la SRL „IM RihPanGalFarm”.
La momentul completării declarației de avere, potrivit magistratului, familia sa deținea în conturile bancare 36 de mii de lei și șapte mii de euro.
În 2016, magistratul a contractat o datorie de 50 de mii de euro, fără dobândă, pe care trebuie să o restituie până în 2022.
