Rezultatele ultimelor măsurători sunt de-a dreptul șocante. Această cantitate de deșeuri, formată în principal din plase de pescuit, recipiente din plastic, farfurii, geamanduri, funii și chiar capace de toaletă depășește, ca suprafață, de 16 ori estimările anterioare. O echipă se va avânta vara aceasta într-un proiect ambiţios de curăţare a Pacificului.
„Poți găsi obiecte pe care le avem în bucătărie. Ești atât de departe de țărm, este foarte alarmant”, susține Laurent Lebreton, cercetător.
Insula de deşeuri nu este doar o masă pasivă care pluteşte în ocean. Aceasta poate afecta grav ecosistemele – de la substanțele poluante pe care le poate conţine, la înghițirea bucăţilor de plastic de către diferite specii de animale.
„Odată ce plasticul ajunge în apele oceanului, ele rămân acolo pentru mii de ani. Se descompune în particule din ce în ce mai mici, apoi în microplastice, care ajung în lanțul trofic”, spune Fiona Llewellyn, manager de proiect, ZSL.
Organizaţia „Ocean Cleanup” s-a angajat să curețe jumătate din „insula de plastic” în următorii 5 ani, precum și cei cinci curenţi oceanici până în anul 2040. Problema poluării cu plastic și-a făcut loc și pe agenda cercurilor diplomatice. Aproape 200 de ţări au semnat o rezoluție a ONU vizând stoparea afluxului de plastic din oceane. Totuși, acordul nu conține și un calendar fix și nu este obligatoriu și nu este un angajament legislativ.