„Cred că sunt două interpretări aici: ori şi-a dat el demisia, ori a fost demisionat. Cred că varianta cea mai frumoasă pentru cetăţeni ar fi prima. Mai curând însă cred eu că a fost demisonat pentru că în Moldova teoria guvernării este pro-UE şi aceasta încearcă să facă tot ce se poate ca să fie pe bune cu Europa şi să implementeze Acordul de Asociere”, a spus Ioniţă.

„Sper să nu fie un caz izolat şi în zilele care vin lucrurile acestea să aibă un rezultat. Să nu rămânem doar cu demisia domnului Tănase, care evident destinaţia ei este să acopere acest scandal şi să-l închidă. El nu trebuie închis”, a declarat expertul de la Bucureşti.
 
Cât despre convorbirea telefonică dintre Alexandru Tănase şi Veaceslav Platon, Sorin Ioniţă a spus că: „este absolut şocantă familiaritatea dintre primul arestat al ţării şi ministrul Justiţiei. Deci chestia asta nu poate continua. Ori să crape ţara-n două, ori ce facem? În momentul de faţă îl văd ca un exerciţiu de control al pagubelor din parte guvernării. Sacrificăm un ministru ca să putem continua teoria că noi suntem cu Uniunea Europeană, că ne avem pe bune cu delegaţia Uniunii Europene. Probabil că şi cei din delegaţie ştiu foarte bine câte parale dau băieţii aceştia pe ei şi e un fel aşa de teatru de a mima: noi ne facem că suntem pro-europeni şi voi vă faceţi că ne credeţi. După ce convorbirea a fost făcută public nu te mai poţia face că îi crezi şi trebuie de făcut un sacrificiu ritual”, a spus expertul de la Bucureşti.

„Domnul Tănase din convorbirea asta pare că nu e chiar ochiul ciclonului, pare că nu ştia chiar toate lucrurile şi află o parte din ele de la Platon. Nu că nu le-ar fi bănuit, că bănuia ce se întâmplă acolo, întrebarea e ce a făcut în timpul care a trecut de atunci, pentru că iată el a aflat de la Platon nişte lucruri. O vreme a fost şi ministru al Justiţiei, acum de curând, ce a făcut cu acele lucruri odată ce le-a aflat. Preşedinte al Curţii Constituţionale, în partid, întotdeuna a fost undeva la vârful puterii. Se pare că a fost secretul lui Polichinelle.Toată lumea din clasa politică ştia ce s-a întâmplat, toţi erau legaţi prin complicităţi şi acolo de fapt ei se sprijină unul pe altul şi nu se găseşte unul suficient de puternic care să dea brânci întregii chestii ca să se ducă la vale şi aici e nevoie de ajutorul partenerilor externi. Chiar sunt situaţii când nu poţi să te mişti tu primul, de unul singur, pentru că e prea mare coluziunea de interese acolo şi cei care ştiu dar poate nu sunt implicaţi direct sunt prea înspăimântaţi ca să facă ceva, iar un sistem judiciar este prea mult pentru cel politic”.

Totodată, în opinia lui Sorin Ioniţă în Republica Moldova au început să se producă schimbări.

„Se pare că a început să se mişte ceva. Şi mă gândesc că nu au început lucrurile să se mişte de la Chişinău sau de la Riga, a început din altă parte. Deci nişte de parteneri externi puternici au început să dea nişte semnale şi să dea lucruri pe surse şi să arate că nu mai tolerăm anumite lucruri. Iar acesta mi se pare un semnal bun pentru că noi ca societate civilă împreună cu partenerii de la Chişinău am spus de multă vreme că situaţia e dificilă la Chişinău, în Ucraina şi cineva din Vest trebuie să-i ajute. Pentru că nu poţi să-i ţii pe oligarhi acolo la Londra, în Elveţia şi la Washington, şi copiii, şi nănaşii şi banii pitiţi în conturi şi să-i pui pe procurorii de la Chişinău să lupte cu corupţia. Trebuie şi noi est-europenii să fim un pic ajutaţi în acest demers care este unul împotriva crimei organizate pe scară mare”, a spus Ioniţă.

„Şi sper, poate sunt prea optimist, dar văd un semn în direcţia asta dacă cuplez să văd ce s-a întâmplat la Chişinău cu ce s-a întîmplat la Riga totuşi. Nu cred că nu este nicio legătură cu scandalul recent din Letonia, unde guverantorul băncii centrale a fost pus sub acuzare pentru chestii care par legate de laundromatul rusesc. Laundromatul rusesc şi tot ce vine din partea aia este un pericol la stabilitatea regională. Ei au profitat de naivitatea unora ca Tănase, de slăbiciune unor instituţii, ani de zile la rând şi după aia ne-a lăsat pe noi în ţările noastre slăbuţe să ne luptăm cu acest fenomen transforntalier”, a conchis Sorin Ioniţă.