În documentul citat, miniștrii de externe ai țărilor-membre ale UE au reamintit despre riscurile sistemului electoral mixt pentru Moldova, asupra cărora au atenționat anterior Comisia de la Veneția și OSCE.
Înainte de viitoarele alegeri parlamentare, Consiliul își exprimă regretul că noua lege electorală nu abordează unele dintre recomandările-cheie ale avizului comun al Comisiei de la Veneția și al OSCE, reamintind că transparența, alegerile incluzive și credibile la nivel central și local au o importanță majoră.
Consiliul reamintește, de asemenea, că libertatea și pluralismul mass-mediei sunt premise esențiale pentru o societate democratică și îndeamnă Moldova să continue reformele ce țin de concentrarea instituțiilor mass-media și garantează libertatea și pluralismul mass-mediei.
Consiliul subliniază că eforturile reînnoite trebuie dedicate unei lupte decisive împotriva corupției, cu rezultate concrete, și că aceasta ar trebui să fie însoțită de o reformă amănunțită a sistemului judiciar, inclusiv a serviciului de urmărire penală. Acesta subliniază, de asemenea, că acest proces de reformă ar trebui să includă investigații și urmărirea penală a tuturor persoanelor implicate în frauda bancară din 2014.
Consiliul reamintește că UE sprijină progresele înregistrate în reformele necesare pentru a se asigura că cetățenii Republicii Moldova se bucură de avantajele acordului de asociere, inclusiv zona de liber schimb aprofundată și cuprinzătoare.
Concluziile Consiliului UE au fost percepute diferit de politicienii din Moldova. În timp ce, Maia Sandu consideră că, de fapt, astăzi Consiliul European a avertizat dur guvernarea de la Chișinău, premierul Pavel Filip consideră contrariul. Prim-ministrul spune, într-o postare pe Facebook, că aceste concluzii „marchează 2 ani de reforme profunde”.
De asemenea, în cadrul Consiliului s-a discutat și rolul Republicii Moldova în cadrul Parteneriatului Estic și angajamentul Moldovei în domeniul securității. Mai jos puteți vedea concluziile privind Moldova adoptate de Consiliu.
