15 ţări din UE şi din Comunitatea Energiei din regiunile din Europei Centrale şi de Sud-Est (printre care şi Republica Moldova) au convenit, vineri, să colaboreze pentru accelerarea construirii legăturilor de infrastructură de gaze care lipsesc şi să abordeze aspectele tehnice şi de reglementare care încă mai afectează securitatea aprovizionării şi dezvoltarea în regiune a unei pieţe de energie complet integrate şi competitive, informează un comunicat de presă al Comisiei Europene.
Potrivit Executivului comunitar, Memorandumul de înţelegere de lansare oficială a acestei iniţiative a fost semnat vineri, la Dubrovnik. El va deschide calea către mai bună integrare a pieţelor de energie ale UE şi ale Comunităţii Energiei. Prin crearea unui cadru stabil de reglementare şi de piaţă, acordul va contribui la îmbunătăţirea climatului de investiţii în ţările şi teritoriile implicate din UE şi din Comunitatea Energiei, scrie Agerpres.
„Îmbunătăţirea infrastructurii prin intermediul unor proiecte realiste şi fezabile este crucială pentru diversificarea resurselor energetice şi pentru consolidarea rezistenţei regiunii la şocurile care afectează aprovizionarea cu energie”, a declarat vicepreşedintele Comisiei Europene pentru uniune energetică, Maros Sefcovic.
„Cooperarea eficientă dintre ţările din Europa Centrală şi de Sud-Est este esenţială pentru a garanta securitatea aprovizionării cu energie şi preţuri accesibile pentru consumatorii din regiune. În timp ce fiecare ţară trebuie să facă faţă propriilor probleme specifice în materie de energie, abordarea acestora împreună poate oferi soluţii mai ieftine şi mai eficiente”, a declarat, la rândul său, comisarul european pentru politici climatice şi energie, Miguel Arias Canete.
Planul de acţiune anexat la Memorandum identifică o serie de proiecte de infrastructură, cum ar fi gazoductul transadriatic (TAP), terminalul GNL şi sistemul de evacuare din Croaţia, consolidarea sistemului în Bulgaria şi România, interconexiunile între Grecia şi Bulgaria şi între Serbia şi Bulgaria ca fiind priorităţi de vârf. Acestea vor contribui la diversificarea surselor de aprovizionare; în final, fiecare stat membru din regiune ar trebui să aibă acces la cel puţin trei surse diferite de gaze.
În general, proiectele de infrastructură ar trebui să fie finanţate de către participanţii la piaţă, dar în cazul în care este necesar pentru a asigura finalizarea la timp a acestor proiecte, ţările CESEC vor lua în calcul implicarea Băncii Europene de Investiţii (BEI) şi a Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD). Iniţiatorii proiectelor sunt, de asemenea, încurajaţi în special să utilizeze oportunităţile oferite de noul Fond european pentru investiţii strategice (FEIS).
Memorandumul de înţelegere şi Planul sau de acţiune au fost semnate de vicepreşedintele Comisiei Europene, Maros Sefcovic, de comisarul UE Miguel Arias Cañete şi de către miniştrii Energiei şi reprezentanţii acestora din Austria, Bulgaria, Croaţia, Grecia, Ungaria, Italia, România, Slovacia, Slovenia, Albania, fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Serbia şi Ucraina (Bosnia Herţegovina şi Republica Moldova vor semna într-un stadiu ulterior).