Sistemul de vot mixt a fost introdus pentru ca astfel de persoane ca Vladimir Plahotniuc să nu poată ajunge în Parlament. Deși nu a spus-o chiar direct, acest fapt a fost „recunoscut” tacit de către finul acestuia, președintele Parlamentului, Andrian Candu, în cadrul unei lecții publice ținute în fața studenților de la FRIȘPA.
În speță, argumentând „necesitatea” implementării sistemului mixt, Candu a menționat că acesta a fost ales pentru ca „în primii zece” din lista candidaților la alegeri să nu ajungă „oameni care poate nu au nimic de a face cu partidul, nu au avut nicio dedicație, poate au probleme de integritate”. În acest mod, Candu nu a făcut altceva, decât să descrie modalitatea în care actualul președinte democrat, Vlad Plahotniuc, a ajuns pentru prima dată în Parlament, adică, cu câteva zile înainte de alegerile din 28 noiembrie 2010, fără a avea până atunci nimic cu Partidul Democrat, a fost inclus în lista candidaților formațiunii direct pe locul 2, după Marian Lupu. Asta deși, încă în vara anului 2009, proaspăt plecat din PCRM și cap de listă la PDM pentru alegerile anticipate din 29 iulie 2009, Marian Lupu îl acuza pe Vladimir Plahotniuc de „monopol” și „scheme frauduloase la importul de carne și pește”.
Se pare însă că Andrian Candu chiar nu știe cine și pe ce poziție în lista formațiunii a figurat. Astfel, întrebat, la un moment dat, pe ce loc a fost inclus el în lista Partidului Democrat, Candu a spus că „inițial, pe șase”. În realitate însă, la alegerile din 2010 acesta a fost candidatul cu numărul „șapte”, ceea ce nu este însă o contradicție, în condițiile în care, în ultima zi în care mai puteau fi efectuate modificările în listele candidaților, Vlad Plahotniuc a ajuns pe poziția a doua, ceea ce a schimbat numărul în listă a tuturor candidaților care erau mai jos decât el.
Dorind să fie și mai convingător, speakerul Parlamentului i-a întrebat pe studenți cine a fost „candidatul cu numărul 16 pe lista PD la ultimele alegeri”, cifră cel mai probabil aleasă la întâmplare. Aceștia însă i-au răspuns imediat că este vorba despre Oleg Sîrbu, care este originar din Edineț. „Vă spun sincer, eu nu știu cine e al 16-lea pe lista Partidului Democrat. Eu nu știu cine sunt toți de pe lista Partidului Democrat, iar ăsta e Partidul Democrat, de unde vin eu. Nu știu! Dar, mai mult ca atât, nu știu cine sunt colegii din alte partide care sunt pe liste. Și asta e problema cea mai mare. Știți care e problema?! De 20 de ani noi am avut un sistem în care, în primul rând, foarte multe semne de întrebare trezea de ce un om, să zicem, patru ani de zile a lucrat foarte mult pentru acel partid și lui liderul îi spune „data viitoare te pun în primii zece”, iar după asta se trezește că el e al 37-lea. Dar frustrarea după asta e mare. Frustrarea e mare când vezi poate pe lista aceea, în primii zece, oameni care poate nu au nimic de a face cu partidul, nu au avut nicio dedicație, poate au probleme de integritate. Dar cine decide cine sunt cei zece oameni?! Un șef de partid?! Poate încă vreo 2-3 oameni… Noi doar nu avem mecanismul „primaries” ca în Statele Unite ale Americii. De fapt, Partidul Democrat a încercat patru ani în urmă. A fost un exercițiu destul de interesant, vreau să vă spun”, a declarat Candu.
În acest mod, președintele Parlamentului a ajuns la „soluție” – „să dăm cetățeanului să-și aleagă el singur omul”. „Nu un partid și o listă unde al 30-lea, al 40-lea, poate chiar al 10-lea sau al 15-lea, poți să-l ascunzi acolo și oamenii, de obicei, alegătorul îi știe pe primi cinci dintre ei, poate maxim zece, de pe lista de partid. Deci, noi trebuie să schimbăm sistemul ca voi, ca cetățeanul să poată să aleagă, vrei lista de partid – poftim lista de partid, dar dacă vrei să vorbești despre un cetățean din circumscripția uninominală – poftim circumscripția uninominală. De aceea a apărut ideea sistemului mixt”, a mai declarat Candu, uitând probabil că inițial liderul PD a înaintat propunerea implementării „sistemului uninominal”, fapt pentru care democrații ar fi colectat și „800 de mii de semnături”, iar „sistemul mixt” a fost, de fapt, „compromisul” dintre PD și PSRM.
În context, Candu a vorbit și despre „certificatul de integritate” care ar urma să fie obținut de toți pretendenții la fotoliul de la Agenția Națională de Integritate. „Când vorbim despre integritate și tot ce presupune clasa politică curată, dacă noi ca stat, ca legislație, punem niște cerințe față ce candidați, ca să nu treacă, nici măcar să nu fie acceptați la alegeri ca și candidat, dacă nu îndeplinește niște criterii de integritate. Candidatul care merge la alegeri, să-și depună înainte de asta declarația de avere, eventual, o țară întreagă să-i vadă ce are el, de unde a luat, și să primească de la autoritatea respectivă certificat de integritate. Și abia dacă are acel certificat de integritate, pe lângă faptul că nu are cazier juridic, nu a săvârșit nicio infracțiune, cu tot dosarul respectiv să meargă la CEC și să se înregistreze pentru a deveni, pe viitor, candidat”.
Puteți vedea „mărturia” lui Candu, după minutul 50 al lecției publice ținute în fața studenților FRIȘPA: