Nicolae Costin: „Omul să nu se plângă pe vremurile în care trăieşte. Sunt grele vremurile, de aceea el este aici ca să le facă mai bune.”

Acum 23 de ani s-a stins Nicolae Costin. Aşa, dintr-odată, nu ştiu cum. Părea atât de viguros, atât de puternic, atât de invincibil în determinarea lui de a crea o imagine nouă a Chişinăului, încât dispariţia lui a şocat, a lăsat un gol umplut doar de mirarea neputincioasă: cum?!

Totuşi, primarul Nicolae Costin, chiar şi în zborul său frânt, a reuşit să facă mai multe decât ne-am fi putut imagina. De parcă s-a grăbit conştient să reuşescă tot ce şi-a propus. Să voteze declaraţia de independenţă, să schimbe denumirile vechi, sovietice, ale străzilor din Chişinău, să contribuie la crearea liceelor, să ne înveţe că un bărbat trebuie să fie „un luptător pentru renaşterea naţională” şi atâtea altele...

Exemplul lui Nicolae Costin, care a ars pentru a aduce „lucrurile în albia lor firească” este mai elocvent ca niciodată. Şi astăzi avem aceeiaşi misiune – să readucem firescul în viaţa noastră, să construim o ţară în care să vrei să trăieşti. Şi să nu ne uităm eroii, care au făcut istorie!