Marian Lupu: „Art.13 din Constituție trebuie să rămână NESCHIMBAT. Aceasta este poziția oficială a PD”
Liderul fracțiunii democraților din Parlament, Marian Lupu, susține că art. 13 din Constituția R. Moldova, cel care stabilește pe moment că limba oficială a R. Moldova este cea „moldovenească”, trebuie să rămână „neschimbat”, aceasta fiind poziția oficială a Partidului Democrat (PD). Cât despre introducerea în Constituție a sintagmei de „integrare europeană”, Lupu spune că ar fi voturile necesare în Parlament pentru modificarea Legii Supreme.
„Art. 13 din Constituția țării trebuie să rămână neschimbat pe motivul că, după decizia Curții Constituționale, în pachetul constituțional deja se regăsește definiția de limbă română pentru asigurarea abordării europene „Unitate prin diversitate”, pentru asigurarea respectului față de oricare cetățean din țara noastră și dreptul lui la autoidentificare etnică, culturală și lingvistică. Asta înseamnă că art. 13 trebuie să rămână neschimbat. Dincolo de faptul că este o abordare strict europeană, mai este încă o condiție foarte importantă pentru păstrarea identității statale a Republicii Moldova. Cei care promovează cu vehemență eliminarea din art. 13 a definiției de „limbă moldovenească” nu se opresc doar la limbă, haideți să privim în jur care este realitatea, doar nu se promovează conceptul: o limbă, două națiuni, două țări, se promovează alt concept: o limbă, o națiune, o țară. Eu am fost mereu pentru statalitatea și suveranitatea Republicii Moldova, ca și majoritatea covârșitoare a colegilor din Partidul Democrat și asta este poziția oficială a partidului. Respectiv, având această idee, noi vom apăra și vom promova în continuare valorile de suveranitate și independență a statului Republica Moldova”, a declarat Lupu într-un interviu pentru „Europa Liberă”.
Democratul spune că nu acceptă condiționarea modificării acestui articol din Constituție pentru a introduce în același document sintagma de „integrare europeană”, ca vector de dezvoltare a țării, așa cum au cerut anterior liberalii.
„Vorbind de acest proiect constituțional, simpla matematică ne demonstrează că într-adevăr există acest potențial. Mergem cu o numărătoare inversă – 101 deputați în Parlamentul țării, minus 24 de socialiști, care în ruptul capului n-o să susțină și minus șase comuniști, care la fel nu vor susține această inițiativă. Per total, 101 minus 30, iată că avem 71, cu rezerva de patru voturi. Este o realitate solidă și una foarte și foarte probabilă, fiindcă cu toate mișcările și restructurările în cadrul Parlamentului, mă refer la nivel de grupuri politice și fracțiuni, nu s-a schimbat esența votului din 2014. (...) Este un subiect atât de important pentru Republica Moldova, mă refer la perspectiva europeană și consfințirea acestei direcții strategice în Constituția țării, atât de importantă ziceam, încât loc pentru șantaj și condiționalități nu este. Asta este viziunea mea și a fracțiunii Partidului Democrat. Nu poți să te joci cu condițiile atunci când este vorba de o decizie crucială pentru prezentul și viitorul țării noastre. Doi la mână: va fi un exercițiu de mare responsabilitate pentru toate partidele pro-europene. Deci, decizia rămâne la latitudinea PL și a PLDM”, a adăugat democratul.
Potrivit lui Lupu, neavând în Constituție poziția care vizează foarte concret orientarea Republicii Moldova spre integrarea europeană, anumite formațiuni politice „iau și denunță Acordul de Asociere, fără a avea niciun impediment la nivel de Constituție, și adoptă o altă decizie ca Republica Moldova să adere la Uniunea Vamală Euroasiatică”: „Păi, iată întrebarea mea este pentru colegii noștri care încearcă să se joace de-a condițiile: Ei simt această responsabilitate a lor în prezent pentru viitorul țării, fiindcă politica este foarte schimbătoare? Includerea acestui punct în Constituție vine ca o schimbare fundamentală care determină în cea mai mare măsură viitorul Republicii Moldova”.
Menționăm că ambele proiecte de modificare a Constituției, cel cu privire la introducerea limbii române în Constituție și a sintagmei de „integrare europeană” se află acum în discuții la Parlament.
Salariile din Chișinău, mai mari decât în alte regiuni ale R. Moldova: Ce retribuții au primit în 2023 chișinăuenii
Un deputat de la Chișinău deconspiră „adepții fascismului putinist în R. Moldova” care „sunt ușor detectabili”: „Fac navetă în Rusia, concurând acolo pentru postura de trădător Nr.1, cu condiția că vor fi remunerați din gros de regimul de la Kremlin”
Trei case tradiționale țărănești din satele Butuceni și Morovaia, restaurate în cadrul unui proiect comun cu România, finanțat de UE