În prima înregistrare telefonică este prezentată discuția dintre o reprezentată a unei farmacii și angajata unui spital. Prima o roagă să prescrie pacienților un medicament care nu se vinde de mult timp:
***
Cea de-a doua discuție telefonică este dintre reprezentat unei companii de distribuție a medicamentelor și un agent de vânzări. Cei doi discută despre produsele cosmetice cu termenul de valabilitate expirat care este propus unor cosmetologi.
„Vă amintiți despre produsele astea cu termene noi? Informația asta a fost lansată doar pentru medicii cu care foarte bine ne cunoaștem și le-o spuneți într-o discuție… Adică, când vă duceți, nu începeți cu medicii că avem ceva cu termen expirat… Și doar dacă aveți încredere și sunteți în relații bune cu medicii aceștia… ca ei să nu se sperie și să nu fie asta ca mesaj de promovare, ca apoi o să spună: „Ce-i la voi acolo, tot expiră”, sau mă rog…”
***
În cea de-a treia discuție, o angajată a unei farmacii se plânge pe un medic care ar fi îndemnat un pacient să returneze preparatul „Mekomorivital”.
„Scorpia asta de Y, altfel nu pot să-i spun … A fost (n.r o pacientă) și a luat preparate cu rețeta de la noi și Tanea i-a propus un „Mekomorivital”, că avem foarte multe preparate. S-a dus înapoi la ea (n.r medicul) și a spus că: „Nu, duceți-l înapoi. Eu așa ceva nu v-am prescris”. Da care-i problema ei? Ție preparatele ți le-au dat, pacienta o acceptat… Care îi faza? Nu înțeleg… Eu acuș o sun și am să mă sfădesc cu dânsa tare. O ocărât pacienta că „De ce tu ai luat? Eu asta nu ți-am scris… Asta nu trebuie. Cum adică dă-o cu D-zeu și face ea variantele astea. Măi, chiar deloc nu se gândește la pacienți? Se gândește în primul rând la firmele celea care îi dau bani.. Pentru că scrie Metronidazol în trei forme, scrie Metronidazol, scrie Trihopol pastile și încă și supozitorii metronidazol. Cât metronidazol a băgat în femeia ceia?”
Reamintim că, cele 20 de persoane, sunt bănuite de corupere pasivă, activă şi abuz în serviciu în dosare ce vizează punerea în aplicare a unei scheme coruptibile prin care agenţii de vânzări ai companiilor farmaceutice se înţelegeau cu unii medici din cadrul instituţiilor medico-sanitare să le promoveze produsele.
Potrivit materialelor cauzei, schema funcţiona în felul următor:
—> Reprezentanţii companiilor farmaceutice identificau medici din cadrul instituţiilor medico-sanitare şi îi convingeau, contra unor remunerări ilicite, să prescrie pacienţilor anumite medicamente, aflate în stocurile farmaciilor.
—> La rândul lor, angajaţii instituţiilor medicale le indicau pacienţilor aceste preparate, dar şi unitatea farmaceutică de unde pot fi achiziţionate acestea.
—> În schimbul serviciilor de promovare, angajaţii medicali erau remuneraţi sistematic cu diferite sume de bani, bunuri sau cu sponsorizarea unor deplasări peste hotarele ţării.
În timpul documentării, s-a constatat şi cazuri când agenţii de vânzări insistau ca medicii să prescrie un număr mai mare de medicamente pacienţilor, pe motivul apropierii datei de expirare a termenului de valabilitate a produsului.
