Principală  —  IMPORTANTE   —   Un cetățean SUA sesizează CSM

Un cetățean SUA sesizează CSM

Consiliul Superior al Magistraturii
mun. Chişinău, str. Mihai Eminescu

Copie: Ambasada Statelor Unite ale Americii în Moldova
MD-2009, mun. Chişinău, str. Alexei Mateevici, 103
Copie: Partidului Democrat din Republica Moldova
Preşedintelui PDM, Vlad Plahotniuc
sediul central: RM, or. Chişinău, str. Tighina nr. 32
Copie: Parlamentul Republicii Moldova
MD-2073, mun. Chişinău, bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt, 105
Copie: Preşedinţia Republicii Moldova
MD-2073, mun. Chişinău, bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt, 105
Copie: Guvernului Republicii Moldova
MD-2033, mun. Chişinău, str. Piaţa Marii Adunări Naţionale, 1
Copie: Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova
MD-2012, mun. Chişinău, str.31 August 1989, 82
Copie: Procuratura Generală a Republicii Moldova
mun. Chişinău, str. Bănulescu-Bodoni, 26
Copie: Centrul Naţional Anticorupţie
mun. Chişinău, bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt, 198

Subsemnatul, Valerii Tretiacenco, solicită respectuos verificarea sub prisma existenţei sau inexistenţei elementelor abaterilor disciplinare a judecătorilor Curţii de Apel Chişinău, Marina Anton, Natalia Simciuc, Ana Panov, din următoarele considerente.

La 25 mai 2017, în incinta Curţii de Apel Chişinău s-a examinat cererea de apel depusă de Valerii Tretiacenco împotriva hotărârii din 17 februarie 2016, pronunţată de Judecătoria Buiucani, mun. Chişinău, în dosarul civil Tretiacenco Valerii împotriva „Alantex” SRL, privind rezilierea contractului de colaborare din 06.09.2012, în cadrul căreia au fost încălcate drepturile procesuale ale apelantului prin limitarea dreptului la apărare, la un proces echitabil şi a fost încălcat principiul egalităţii armelor garantat de art. 6 al Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

* * *

Apelantul Tretiacenco a fost lipsit de dreptul la apărare şi la un proces echitabil, deoarece demersul avocatului său privind amânarea şedinţei de judecată, la care nu s-a putut prezenta din motive de boală, dovada imposibilităţii urmând să fie prezentată ulterior, a fost respins.

Conform art. 75 alin. (1) CPC al RM: În proces civil, persoanele fizice îşi pot apăra interesele personal, prin avocat sau avocat stagiar. Participarea personală în proces nu face ca persoana fizică să decadă din dreptul de a avea avocat.

Conform art. 206 alin. (5) CPC al RM: … la solicitarea întemeiată a participantului la proces, instanţa poate amâna o singură dată judecarea pricinii din cauza neprezentării motivate a reprezentantului acestuia.

Conform art. 379 alin. (1) CPC al RM: (1) Neprezentarea în şedinţă de judecată a apelantului sau intimatului, a reprezentanţilor acestora, precum şi a unui alt participant la proces, citaţi legal despre locul, data şi ora şedinţei, nu împiedică judecarea apelului. Instanţa însă este în drept să amîne şedinţa dacă va constata că neprezentarea este motivată.

Art. 26 alin. (1) şi (3) a Constituţiei RM: dreptul la apărare este garantat; în tot cursul procesului părţile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu.

Art. 8 alin. (1) şi (2): părţile, alţi participanţi la proces au dreptul să fie asistaţi în judecată de către un avocat ales sau numit de instanţă, în cazurile prevăzute de prezentul cod, sau de un alt reprezentant; asistenţa juridică poate fi acordată în orice instanţă de judecată şi în orice fază a procesului.

Art. 11 alin. (1) al Legii privind organizarea judecătorească nr. 514 din 06.07.1995: în tot cursul procesului părţile au dreptul să fie reprezentate sau, după caz, asistate de un apărător.

Încălcarea drepturilor la apărare constituie o încălcare a dreptului la un proces echitabil, în lumina soluţiilor practice stabilite de CtEDO, cu referire la art. 6 al Convenţiei.

* * *

Apelantul de mai multe ori şi-a exprimat dorinţa de a adresa întrebări părţii adverse, întru constatarea adevărului şi finisării definitive a acestui proces civil, drept conferit părţilor de lege şi de care apelantul a fost lipsit din moment ce cauza a fost examinată în lipsa oponentului, în imposibilitatea de a pune în discuţie fiecare probă în parte, de a combate dovezile şi a confirma faptele relevante examinării cauzei, or unul din principiile procesului echitabil garantat de art. 6 al Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale este contradictorialitatea între părţile care sunt parte a procesului.

Conform art. 26 alin. (1) a CPC al RM: procesele civile se desfăşoară pe principiul contradictorialităţii.

Art. 10 alin. (3) al Legii privind organizarea judecătorească: judecarea cauzelor se efectuează pe principiul contradictorialităţii.

* * *

În acest sens, contradictorialitatea constă în posibilitatea conferită de lege părţilor de a discuta şi a combate orice element de fapt sau de drept al procesului civil; ca urmare, instanţa trebuie să asigure părţilor posibilitatea de a-şi susţine şi argumenta cererile, de a invoca probe, de a combate dovezile solicitate de partea adversă, de a ridica şi combate excepţiile de procedură.

Contradictorialitatea în procesul civil oferă posibilitatea întru aflarea adevărului şi reprezintă în acelaşi timp o garanţie a realizării dreptului la apărare, la un proces echitabil şi a egalităţii părţilor în faţa instanţei.

Întru confirmarea circumstanţelor pe care le invocă, temeiniciei pretenţiilor şi obiecţiilor pe care îşi întemeiază apărarea, apelantul a solicitat prin demers anexarea probelor noi, care au legătură directă cu obiectul litigiului şi care confirmă cu certitudine fapte relevante cauzei, dar care a fost respins de instanţă fără un temei legal şi întemeiat.

* * *

Probele reprezintă un factor important în opera de realizare a justiţiei, întrucât fără probe hotărârea judecătorească este practic imposibilă, ele asigură realizarea dreptului, întrucât ele constituie elemente de cunoaştere prin intermediul cărora instanţa află adevărul, fiecare circumstanţă nouă reprezentând un element prin care are loc realizarea procesului de cunoaştere, de apropiere treptată de adevăr, până la descoperirea sa completă.

Probele conduc la stabilirea adevărului, la formularea convingerii intime a judecătorului şi la pronunţarea unor hotărâri temeinice şi legale, ele conferă instanţelor superioare posibilitatea de a exercita un control eficient asupra legalităţii şi temeiniciei hotărârii atacate.

Conform art. 239 CPC al RM: instanţa îşi întemeiază hotărârea numai pe circumstanţe constatate nemijlocit de instanţă şi pe probele cercetate în şedinţa de judecată.

Respingerea nemotivată a cererii pentru administrarea probelor face ca hotărârea să fie netemeinică şi nelegală, întrucât nu se poate verifica raţiunea pentru care probele nu au fost admise.

În acest sens principiul adevărului obiectiv exprimă cerinţa ca toate faptele pricinii care se judecă să fie stabilite întocmai aşa cum s-au petrecut în realitatea lor obiectivă.

* * *

Reiterând, Valerii Tretiacenco, în şedinţa de judecată din 25.05.2017, a solicitat anexarea probelor noi şi amânarea şedinţei de judecată din cauza imposibilităţii de a fi asistat de către avocatul său şi din lipsa părţii oponente, adică, a cerut respectarea drepturilor sale generate în temeiuri legale, dar care au fost încălcate pe motive neîntemeiate.

Încălcarea drepturilor cet. Tretiacenco a fost recunoscută prin decizia Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie din 15 noiembrie 2017.

Conform art. 15 alin. (1) lit. b) şi c) al Legii nr. 544 din 20.07.1995 cu privire la statutul judecătorului, judecătorii sunt obligaţi „să asigure apărarea drepturilor şi libertăţilor persoanelor, onoarei şi demnităţii acestora, precum şi să respecte întocmai cerinţele legii la înfăptuirea justiţiei şi să asigure interpretarea şi aplicarea uniformă a legislaţiei;”.

Alineatul (3) al aceluiaşi articol prevede că „neîndeplinirea de către judecător a obligaţiei sale atrage răspunderea prevăzută de prezenta lege”.

* * *

Astfel, în opinia subsemnatului, acţiunile completului de judecată constituie încălcarea principiilor fundamentale ale dreptului procesual civil, a normelor imperative ale legislaţiei în procesul de înfăptuire a justiţiei, care fac dovada incompetenţei profesionale grave şi evidente – abateri disciplinare prevăzute de art. 4 alin. (1) lit. c) şi i) ale Legii nr. 178 din 25.07.2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorului.

În conformitate cu art. 23 al Legii nr. 178 din 25.07.2014, subsemnatul solicită verificarea sesizării privind faptele imputate judecătorilor Curţii de Apel Chişinău Anton Marina, Simciuc Natalia, Panov Ana, circumstanţelor în care au fost comise, precum şi orice alte date concludente din care să poată fi stabilită existenţa sau inexistenţa elementelor abaterilor disciplinare.

Cu respect, Valerii Tretiacenco
Acest articol aparține autorului. Redacția nu își asumă responsabilitatea pentru dezvăluirile făcute de V. Tretiatcenco.