De asemenea, în articol se menţionează că în prezent, sistemul medical din Republica Moldova se confruntă cu un deficit de resurse umane fără precedent.

„Acest fenomen a afectat, în special, segmentul de asistenţă medicală primară, ceea ce afectează principiul de asigurare a accesului la servicii medicale esenţiale. Condiţiile de muncă şi remunerarea sunt printre cele mai frecvente motive pentru care lucrătorii medicali părăsesc sistemul public de sănătate. Rezolvarea acestei situaţii este practic imposibilă fără a îmbunătăţi eficienţa sistemului de sănătate la nivelul cheltuielilor non-personal şi majorarea ponderii cheltuielilor de personal”, spun reprezentanţii Expert-Grup.

„Analiza rezultatelor sistemului de sănătate din Republica Moldova pentru perioada anilor 1990 – 2015 indică asupra unei situaţii destul de triste în comparaţie cu ţările din Europa de Vest şi chiar cu fostele ţări socialiste din regiune”, se mai arată în studiu.

Experţii mai spun că o îngrijorare majoră pentru Republica Moldova rămâne mortalitatea în rândul copiilor cu vârsta de până la 5 ani, precum şi speranţa de viaţă la naştere.

Potrivit Indicelui de acces şi calitate a serviciilor medicale (Healthcare Access and Quality Index, HAQ), care indică performanţa sistemului de sănătate, Republica Moldova a înregistrat un rezultat nesatisfăcător. Astfel, un element destul de grav este faptul că timp de 25 de ani, Republica Moldova nu a reuşit să reducă din diferenţa faţă de media înregistrată în ţările din Europa de Vest, ci din contra, a majorat-o faţă de anul 1995 de la 13,6 puncte la 13,7 în 2015.

„Una dintre cele mai importante constrângeri cu care se confruntă sistemul medical naţional este asigurarea cu resurse financiare suficiente. În condiţiile îmbătrânirii populaţiei şi creşterii cererii serviciilor medicale, sustenabilitatea financiară a sistemului este pusă în pericol. Datele statistice din ultimii ani indică asupra creşterii morbidităţii populaţiei, concomitent cu descreşterea numărului total al populaţiei. Adiţional, rezultatele demografice semnalează şi creşterea numărului persoanelor asigurate de către stat, cum ar fi pensionarii. Guvernul plăteşte mult mai puţin pentru asigurarea medicală a persoanelor neangajate decât costul poliţei obligatorii. Astfel, pentru a evita înrăutăţirea situaţiei este necesar ca transferurile de la Bugetul de Stat către persoanele neangajate să fie calculate reieşind din costul per persoană şi indexate cu indicele preţului de consum prognozat pentru anul în cauză. Fără aplicarea unor măsuri de reformă asupra mecanismului de finanţare, până în 2030 va apărea un deficit de venituri de circa 9%, iar până în anul 2050 acesta va ajunge până la 26% (estimări în condiţiile menţinerii tendinţelor economice recente)”, se mai menţionează în studiul publicat de Centrul Analitic Independent Expert-Grup.