În cadrul conferinţei de presă susţinută astăzi cu ocazia împlinirii a doi ani de activitate a Guvernului, Filip a prezentat scuze pentru această „exprimare nereuşită”, accentuând că nu a avut acces la raportul Kroll 2.

„Vreau să afirm că a fost o exprimare nereuşită din partea mea şi lucrurile trebuie privite în contextul întregii declaraţii pe care am făcut-o. Încă în noiembrie 2017, cei de la Kroll au fost la Chişinău şi am avut o şedinţă care a fost prezidată de mine. Atunci au fost prezentate la general lucrurile care se vor regăsi în raportul Kroll. Ulterior ei au prezentat un sumar cu o scrisoare de însoţire. Draftul acestui raport a fost prezentat pe 20 decembrie celor de la BNM. În afară de ei,  draftul acestui raport nu a fost văzut de nimeni, inclusiv de mine. Urmează ca cei de la BNM, aşa cum a fost înţelegerile, să formuleze un şir de întrebări şi apoi cei de la Kroll vor veni cu raportul final care va fi prezentat şi celor de la Procuratură. Să fie foarte clar, nici cei de la Kroll, nici cei de la BNM sau prim-ministrul nu pot veni cu învinuiri şi condamnări”, a declarat Filip.
 
 „Cei de la Kroll au solicitat ca raportul să nu fie făcut public şi ne-au explicat de ce. Pentru că, în experienţa lor au fost multe cazuri când au fost făcute publice multe nume care se găsesc în rapoartele lor, care s-au dovedit a fi nevinovate, i-au atacat în judecată şi au plătit despăgubiri de sume enorme. Deci nu este exclus că în acest flux de nume se vor regăsi nume care nu au nimic cu furtul miliardului şi care pot fi numiţi absoluţi oneşti. Aceasta a fost intenţia mea şi încă o dată îmi cer scuze pentru această greşeală de exprimare”, a adăugat premierul.

Banca Naţională a Moldovei a publicat, la sfârşitul săptămânii trecute, o sinteză a investigaţiei fraudei bancare, pe care susţine că a primit-o împreună cu cel de-al doilea raport de la companiile Kroll şi Steptoe & Johnson.

Sinteza conţine 57 de pagini şi opt capitole care descriu metodologia investigaţiei internaţionale, analiza expunerilor băncilor fraudate în perioada 2012-2014, legătura grupului Shor cu acţionariatul băncilor fraudate, mecanismele de spălare a banilor şi destinaţia fondurilor frauduloase. 

Potrivit experţilor economici, cel de-al doilea raport Kroll demonstrează faptul că BNM şi CNA nu şi-au făcut treaba pentru a evita frauda bancară, iar toate acţiunile concertate ar fi avut protecţie politică.