Ideea zăpezii interplanetare există, însă are la bază procese mult mai complicate decât cele de pe Pământ. Conform Live Science, cel mai bine studiat exemplu de ninsoare extraterestră a avut loc pe Marte.
Având o temperatură de -60 de grade Celsius, planeta din apropierea Terrei deţine principala condiţie pentru ninsoare. În 2008, sonda de aterizare Phoenix, deţinută de NASA, a surpins un fenomen asemănător ninsorii pe Planeta Roşie, scrie livescience.com.
De asemenea, la polul sud al planetei există o zonă îngheţată de dioxid de carbon (gheaţă carbonică) pe tot parcursul anului. În 2012, cercetătortii au observat ninsoare cu gheaţă carbonică în atmosfera lui Marte din zona polului sud. În ciuda existenţei permanente a norilor, zăpada se acumulează rar pe Planeta Roşie.
Atmosfera lui Marte este atât de subţire încât apa lichidă se evaporă imediat. Cercetătorii au putut observa norii din care se propagă ninsoare în atmosfera lui Marte, însă precipitaţiile s-au evaporat la scurt timp. În mai 2017, specialiştii au putut observa un fenomen asemănător ninsorii şi pe Jupiter. Însă Enceladus, luna lui Saturn, pare să deţină cele mai bune condiţii pentru un astfel de fenomen. În 2011, sonda Cassini a descoperit particule de gheaţă ejectate de gheizerele de pe suprafaţa lunii. Însă cantitatea este extrem de mică, specialiştii susţin că fenomenul ar trebui să se producă pentru câteva milioane de ani pentru a se acumula 100 de metri de ”zăpadă”.
Pe Kepler-13Ab o exoplanetă de şase ori mai mare decât Jupiter ninge cu dioxid de titaniu, unul dintre ingredientele cremei pentru protecţie solară. Iar pe Uranus şi Neptun plouă cu diamante.
