Printre cei care s-au bucurat de promovări este şi judecătorul Radu Ţurcanu, care în prezent ocupă fotoliul de preşedinte al Judecătoriei Chişinău. A fost singurul înscris în competiţie, iar anterior a intrat de mai multe ori în atenţia opiniei publice. Bunăoară, a declarat că problema corupţiei din justiţie ar fi umflată în sondaje. Totodată, publicaţia Ziarul de Gardă a scris despre Ţurcanu că ar fi unul dintre judecătorii-raider şi că ar fi emis o ordonanţă prin care o companie offshore a devenit proprietara unui pachet de acţiuni de la compania ASITO. Ţurcanu nu a comentat acuzaţiile.

De avansare în funcţie s-a bucurat şi Ecaterina Palanciuc, în trecut asistenta şefului CSJ şi membrului CSM Mihai Poalelungi, care a ajuns să activeze la Curtea de Apel Chişinău. Ea a fost vizată în mai multe scandaluri mediatice. După ce Primăria capitalei a refuzat să-i ofere o locuinţă, în 2013 Curtea Supremă de Justiţie a obligat autorităţile municipale să facă acest lucru. Asta deşi, împreună cu soţul, ea deţine o cotă parte dintr-un apartament cu o suprafaţă de 72 de metri pătraţi. Palanciuc face parte din grupul de judecători vinovat de condamnarea Republicii Moldova la CEDO într-un dosar în care statul a fost obligat să achite despăgubiri de peste 2,5 milioane de euro.

Şi alţi judecători vizaţi în mai multe anchete jurnalistice au fost promovaţi la Curtea de Apel Chişinău. Vorbim despre Ion Ţurcan, Liuba Pruteanu, Silvia Gîrbu, Virgiliu Buhnaci şi Galina Moscalciuc. Ion Ţurcan este ex-preşedintele fostei Judecătorii a sectorului Centru, fiind acuzat de Serviciul de Informaţii şi Securitate de emiterea unor decizii dubioase şi legături cu un personaj din lumea interlopă. De asemenea, presa a scris că Ţurcan ar fi luat o decizie în privinţa Universalbank, în urma căreia acţiu­nile instituţiei financiare au tre­cut în pro­pri­e­ta­tea unei firme offshore din Panama. Toate învinuirile au fost însă respinse de către judecător. Silvia Gîrbu a fost cea care a suspendat, acum câţiva ani, activitatea Consiliului de Administraţie al Victoriabank, după o sesizare depusă de un acţionar al băncii, care deţinea doar opt acţiuni. Deşi Inspecţia Judiciară a constatat în 2015 că Gîrbu a încălcat normele imperative ale legislaţiei, Colegiul Disciplinar a decis să înceteze procedura pe numele acesteia. Ziarul de Gardă a scris că Virgiliu Buhnaci ar fi unul dintre judecătorii care au legalizat o serie de tranzacţii suspecte prin care mai multe terenuri din proprietatea Primăriei Chişinău au ajuns în proprietatea privată a unor companii.

Cât priveşte Galina Moscalciuc, ea este cea care a făcut parte din completul care l-a condamnat la 9 ani de închisoare pe fostul premier Vladimir Filat. Anterior, Moscalciuc l-a achitat pe poliţistul Ion Perju, acuzat că i-ar fi aplicat lovitura fatală tânărului Valeriu Boboc, decedat în noaptea de 7 spre 8 aprilie 2009. Totodată, Galina Moscalciuc a fost judecătoarea care a obligat Agenţia Proprietăţii Publice să-i vândă lui Vladimir Plahotniuc terenul de la Moldexpo, pe care sunt amplasate televiziunile sale. Iar Liuba Pruteanu a fost vizată în anchete jurnalistice privind averea sa.

Şi la Curtea Supremă de Justiţie au fost făcute avansări. Parlamentul l-a votat pe controversatul judecător Oleg Sternioală în calitate de vicepreşedinte al Colegiului civil şi de contencios administrativ al CSJ fără nicio întrebare. Sternioală a fost ţinta mai multor scandaluri mediatice legate de averea şi integritatea sa, el fiind cunoscut pentru relaţiile de prietenie cu mai mulţi judecători şi politicieni, pe care i-a invitat la cea de-a doua sa nuntă, care a avut loc acum patru ani. 

Şirul promovărilor răsunătoare este încheiat de noii membri ai Consiliului Superior al Magistraturii din partea magistraţilor, aleşi în toamna anului trecut. Este vorba despre Petru Moraru, Anatolie Galben, Alexandru Gheorghieş, actualul preşedinte al Consiliului Victor Micu, Nina Cernat şi Dorel Musteaţă. Ultimii trei au câştigat al doilea mandat în instituţie. O parte dintre ei au fost ţinta unor scandaluri mediatice. De exemplu, Anatolie Galben în aprilie 2009 a judecat tineri, contrar legii, în comisariatele de poliţie şi a considerat că a acţionat legal.