În lungile seri de iarnă, petrecute lângă sobă, bunica Ana asculta uneori Radio Iași. Trebăluiam împreună la plită și m-am întors spre ea, plină de curiozitate: Cum adică se naște Hristos? Mâine e ziua lui Costică!
În mintea mea de copil de cinci ani, singura semnificație a zilei de 25 decembrie era aniversarea verișorului Costică. Era o zi marcantă, mai ales pentru că asta anunța că a mai rămas exact o lună până la aniversarea mea. Și-apoi, în funcție de ce cadou primea verișorul pe 25 decembrie, puteam și eu să-mi fac socotelile și să estimez ce-mi vor da mie bunicii exact peste o lună. Rar estimările mele dădeau greș!
Bunica mi-a răspuns că „în România îi pe nou, Crăciun pe stil nou” și așa s-a consumat repede întrebarea din capul meu. La fel ca majoritatea copiilor din satul meu, dar și din Republica Moldova, mulți ani la rând împodobeam bradul pe 30 decembrie și îl țineam hăt până după jumătatea lui ianuarie. Apoi de la an la an instalam bradul cu o zi mai devreme și așa s-a ajuns să sărbătorim Crăciunul de două ori. O masă mică de 25 decembrie și o masă mare pe 7 ianuarie, așa ca să fim în rând cu restul planetei, dar fără să ne abatem prea tare de la tradițiile de familie din ultimele decenii. Bine, dar știți voi cum arată o masă mică în mintea unei gospodine din Moldova.
Am plecat de acasă, din sat, în urmă cu 10 ani, dar tradiția a rămas aceeași. Diferența e că masa mare s-a mutat pe 25 decembrie, iar cea mică e pentru Crăciunul pe stil vechi. Cum adică să lucrez azi? 15 ani la rând în ziua asta, pe 7 ianuarie, mergeam cu colinda!
Și ce dacă nu mai știu nicio colindă, afară nu sunt troiene și nici măcar fulgi, iar în loc de filmul sovietic Ironia sorţii, astăzi am stat ochi și urechi la un serial Netflix despre Familia Regală britanică. Imperiile vin și pleacă, iar Crăciunul rămâne același, mi-am zis eu privind brăduțul nostru, în timp ce deschideam ușa la frigider cu ochii plini de dezamăgire, că n-am reușit să facem nici pârjoale, nici sarmale. Dar de ce să fii trist că ți-ai furat singur de sub nas Crăciunul, dacă peste două săptămâni poate veni altul? Rezonabil, nu?
Tot astăzi, The Economist a scris că Republica Moldova este printre cele cinci țări din lume care sărbătorește oficial Crăciunul de două ori. Tineri ignoranți leneși din Belarus, Ucraina, Eritrea, Liban și Moldova, așa ca mine, nu-i așa că-i minunat să ai dreptul la a doua șansă? Hai că-l facem pe 7 mai bun!