Ajunul Crăciunului, zi în care majoritatea românilor încă fac ultimele pregătiri pentru marea sărbătoare. Iată, totuşi, câteva tradiţii, obiceiuri şi superstiţii de Ajunul Crăciunului.
Se spune că pentru a avea noroc, în anul ce bate la uşă, nu trebuie să mănânci nimic în ajun de Crăciun;
În ziua de Ajun se taie câte un măr, iar dacă mărul are viermi, se spune că cel care a tăiat fructul va fi încercat de boală tot anul, iar dacă mărul este putred, atunci va muri;
În ziua de Ajun nu sunt permise supărarea, certurile şi loviturile: cel care loveşte cu pumnul va primi înapoi tot atâţia pumni cât a dat, scrie mediafax.ro;
Deşi majoritatea oamenilor împodoesc bradul de Crăciun când le permite timpul, acesta se împodobeşte de fapt în seara de Ajun, pe 24 decembrie;
Conform unei superstiţii, în ziua de Ajun nu este permis consumul de rachiu. Se spune că cel care bea rachiu pe 24 decembrie, va fi batjocorit de diavol;
Cei ce cresc albine nu trebuie să dea nimic din casă în ziua ajunului Crăciunului;
Un obicei popular este aducerea unei crenguţe de vâsc în casă. Aceasta este aducătoare de noroc, belşug şi alungă certurile şi ghinionul;
O tradiţie presupune împodobirea bradului de Crăciun cu un săculeţ mic, umplut cu boabe de fasole albă. Acestea simbolizează puritatea sufletului;
Casa nu trebuie măturată în ziua de Ajun, căci aşa se alungă tot norocul;
O altă tradiţie este recuperarea tuturor bunurilor împrumutate de-a lungul anului;
O superstiţie spune că dacă un bărbat intră primul în casă în ziua de Ajun şi ziua de Crăciun, familia va fi binecuvântată cu noroc tot anul care urmează;
Un obicei respectat în special la sate este aruncarea boabelor de grâu sau porumb către colindători;
Boabele călcate trebuiesc împărţite apoi la păsări, pentru ca acestea să dea ouă din belşug în noul an;
Ajunul Crăciunului este o sărbătoare plină de obiceiuri şi tradiţii populare, multe dintre ele păstrându-se încă atât la sate, cât şi la oraşe.
