Acestea sunt concluziile unui raport privind acoperirea serviciilor de asistenţă medicală cu caracter universal publicat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) şi de Banca Mondială (BM). Raportul relevă că doar jumătate din populaţia globului beneficiază de toate serviciile medicale esenţiale, în timp ce restul nu are niciun fel de acces şi este lipsit de cele necesare.

Raportul relevă astfel că există un miliard de persoane cu hipertensiune fără posibilităţi de tratament; că peste 200 de milioane de femei nu au acces la planificarea familială; sau că aproape 20 de milioane de copii nu beneficiază de vaccinurile de care au nevoie.

Serviciile de asigurare medicală variază nu doar de la o ţară la alta, ci şi în cadrul aceleiaşi ţări. De exemplu, în ţările cu venituri mici, 17% din mamele şi copiii din familiile defavorizate beneficiază de serviciile medicale de bază, în timp ce pentru familiile înstărite procentul creşte la 74%.

O altă mare problemă este costul foarte mare pe care îl presupune pentru unele familii accesul la serviciile medicale, ceea ce le împinge spre o sărăcie şi mai mare. Potrivit datelor raportului, aproximativ 100 de milioane de persoane ajung în situaţie de sărăcie extremă (trăiesc cu mai puţin de 2 dolari pe zi) pentru că sunt nevoite să plătească facturile medicale.

Potrivit raportului, un număr "tot mai mare" de persoane cheltuiesc cel puţin 10% din bugetul familial pentru cheltuielile medicale. Fapt ce obligă aceste familii să renunţe la alte nevoi de bază precum mâncarea sau taxele şcolare.

Se estimează că peste 800 de milioane de persoane din întreaga lume (12% din populaţia mondială) cheltuiesc cel puţin 10% din buget pentru sănătate; o cifră care a crescut cu 3% pe an. Estimările studiului arată că cel puţin 180 de milioane de persoane cheltuiesc un sfert din bugetul familei pentru sănătate, iar acest grup a crescut într-un ritm de 5% anual.

"De ce a crescut? Pentru că guvernele nu dau suficientă prioritate sănătăţii publice. Iar oamenii au aşteptări tot mai mari cu privire la sănătatea lor şi plătesc din buzunar pentru că nu beneficiază de acoperirea serviciilor de asistenţă medicală publică suficientă", a declarat într-o conferinţă de presă Timothy G. Evans, directorul BM pentru Sănătate, Nutriţie şi Populaţie.

La rândul său, Naoko Yamamoto, adjuncta directorului general pentru Asigurare universală de sănătate şi sisteme sanitare a OMS, a explicat că pe măsură ce ţările se dezvoltă apar entităţi private de asistenţă medicală pentru a suplimenta nevoile "pe care ar trebui să le ofere serviciile medicale publice".

"Oamenii optează pentru aceste servicii private şi se îndatorează", a subliniat Yamamoto. Un alt motiv al lărgirii acestui grup de persoane ce contractează datorii este faptul că acest fenomen are loc în ţări foarte sărace, precum China sau India, a explicat experta.

Studiul relevă şi că America Latină şi zona Caraibilor sunt regiunile cu cel mai mare număr de persoane care au sărăcit din cauza cheltuielilor medicale. Potrivit datelor raportului, 6,3 milioane de persoane au căzut în sărăcie din cauza cheltuielilor medicale în această regiune. Regiunea latinoamericană are cel mai mare procent de persoane care cheltuiesc cel puţin 10% din bugetul familiei pentru cheltuielile medicale; circa 14,8 % din populaţie, reprezentând 88 de milioane de persoane.

Cei doi experţi au reamintit că, deşi nu toate ţările dispun de mijloace pentru a oferi servicii medicale publice, ar trebui măcar să fie în măsură să le ofere pe cele 'principale şi esenţiale' întregii populaţii, indiferent de demografie, puterea lor economică, sau statutul lor epidemiologic.