Şefa guvernului federal, Angela Merkel, nu se opune altor negocieri cu guvernul grec, privitoare la criza datoriilor. Asta a declarat luni purtătorul de cuvînt al guvernului german. Cancelara, a spus acesta, s-a consultat în acest sens cu mai mulţi parteneri. Dacă guvernul Greciei este de acord, negocierile pot reîncepe oricînd.
Într-o cuvîntare rostită cu prilejul aniversării a 70 de ani de la înfiinţarea Uniunii Creştin-Democrate (CDU), preşedinta celui mai important partid al actualei coaliţii guvernamentale de la Berlin a evitat să nominalizeze Grecia. Merkel s-a referit, în schimb, pe larg la importanţa monedei euro şi rolul pe care-l joacă Uniunea Europeană în era globalizării. Introducerea monedei, a spus Merkel, are şi semnificaţia lărgirii comunităţii de valori pe care o reprezintă astăzi UE.
„Euro este mai mult decît o simplă monedă. El se bazează pe încredere reciprocă în principii comune, desigur şi în cele ale politicii financiare şi economice. O condiţie existenţială pentru această încredere o constituie, pe de o parte, solidaritatea între noi, iar pe de altă parte, contribuţia fiecăruia la rezolvarea unor probleme.”
În cuvîntarea ţinută luni la Berlin, Angela Merkel a repetat una din propoziţiile rostite în ultimele luni ca un leitmotiv politic.
„Dacă pierdem abilitatea de a face compromisuri, atunci Europa e pierdută. În acest sens trebuie înţeleasă propoziţia pe care am tot repetat-o: ‚Eşuează moneda Euro, atunci va eşua şi Europa’. Din pricina aceasta trebuie să luptăm pentru aceste principii”.
Politicieni ai Partidului Social-Democrat, care participă la guvernare, s-au pronunţat pentru alte negocieri cu guvernul grec. „Nu putem părăsi Grecia în această situaţie complicată”, a spus deputatul european Jo Leinen într-un interviu radio. Din cauza ascuţirii dramatice a situaţiei, ecologiştii au propus, pentru marţi, o şedinţă extraordinară a parlamentului. Merkel s-a consultat deja în cursul după amiezii de luni cu preşedinţii grupurilor parlamentare.
Postcomuniştii, din Partidul Stîngii, consideră că respingerea ultimului pachet de ajutor oferit Atenei de către Uniunea Europeană şi anunţarea organizării unui referendum sunt reacţii corecte.
Comentînd evoluţia situaţiei din Grecia şi atitudinea provocatoare a guvernului, numeroase ziare germane sunt de părere că drama se apropie de final. „Frankfurter Allgemeine Zeitung” vorbeşte despre un „punct de cotitură istoric”, „Neue Osnabrücker Zeitung” despre urmările pe care le va avea falimentul de stat din Grecia, iar „Frankfurter Rundschau” concluzionează: „Trebuie să constatăm că după o jumătate de an de la schimbarea puterii de la Atena, guvernului de la Atena îi lipseşte nu numai experienţa. Acestui executiv îi lipseşte spiritul european.” Tsipras probabil c-a avut în vedere de la bun început provocarea a ceea ce presa numeşte „Grexit” – adică ieşirea din zona euro. Astfel îşi explică „Die Welt” manevrele premierului grec şi răspîndirea legendei despre trădarea grecilor de către Merkel şi alţi politicieni europeni. Astfel, crede el că-şi va păstra puterea după falimentul de stat.
Semnele acestui faliment au devenit vizibile în reacţiile de panică ale grecilor care au încercat să-şi retragă banii din bancomate.
