La Chişinău toată lumea este în aşteptarea raportului Kroll II care după ce a fost adus în Republica Moldova de către o echipă a companiei americane Kroll, de aproape o lună se află la autorităţi, în redactare, după cum a afirmat şi preşedintele Parlamentului, Andrian Candu. Între timp, din noiembrie anul trecut, de când guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei (BNM) a promis că raportul Kroll va fi făcut public în februarie 2017, au fost făcute mai multe modificări la legislaţie, care potrivit mai multor experţi, ar favoriza atât autorii furtului de miliarde cât şi beneficiarii acestuia, consideră fostul ministru al Finanţelor, Veaceslav Negruţa.

„Eu pornesc de la ideea că, de fapt, raportul Kroll I descrie conceptual a tot ce s-a întâmplat în acea perioadă, anul 2014, cu acest furt de miliarde. Eu cred că raportul Kroll II va aduce anumite elemente şi informaţii din jurisdicţii din afara Republicii Moldova pentru că această companie Kroll posedă informaţii şi din jurisdicţiile vizate în raportul Kroll I cum ar fi Republica Letonă, Hong Kong, Cipru, jurisdicţia britanică şi care ar aduce mai multă factologie privind locaţia acestor mijloace financiare, active procurate deja în baza mijloacelor scoase, bunuri imobiliare şi alte lucruri, plus că nu este numai denumirea de companii clare ci şi beneficiarii care se află în spatele acestor companii”, a declarat expertul Transparency Internaţional Moldova, Veaceslav Negruţa, la TV8, citat de Epoch Times.

Tărăgănarea raportului Kroll II pe parcursul practic a unui an întreg, după ce guvernatorul BNM a declarat în noiembrie 2016 că raportul Kroll va fi în februarie, apoi în martie, apoi la început de mai, iar mai târziu a promis că la sfârşit de octombrie început de noiembrie, iar când la 7 noiembrie, echipa de la Kroll s-a întâlnit cu autorităţile din Moldova, cetăţenii au aflat că „e nevoie de câteva săptămâni de redactat”, timp în care, acele „câteva creaţii legislative” sunt puse în aplicare.

„Toată această creaţie legislativă am impresia că e făcută, dacă nu de autorii fraudelor bancare, cel puţin de beneficiarii care mai departe îşi finanţează această creaţie legislativă care să le acorde siguranţa şi lor personal, dar şi miliardelor extrase anterior, ca să nu le mai întoarcă”, a punctat Negruţa.

Cât despre strategia de recuperare a fondurilor fraudate, care a fost prezentată autorităţilor, expertul Transparency Internaţional Moldova consideră că „strategia a fost prezentată doar cu condiţia că raportul Kroll II a fost elaborat, respectiv ambele documente se află în posesia autorităţilor din RM, posibil a câtorva persoane, cineva de la Banca Naţională şi cei care sunt la fel de interesaţi să ştie ce conţine raportul Kroll II”.