Joi, Inspectoratul Național de Investigații (INI) a dat publicității imagini din momentul descinderii la depozitul unui producător de mezeluri. Din secvențele video se poate distinge că este vorba de MeatHouse. Dar INI evită să dea nume. De ce? Există deja vreo înțelegere, vreo „deleală”?

ANSA, IGI, vi se pare normal?

Ieri seara, după plecarea de la birou am văzut că magazinele MeatHouse activează în continuare. Spre exemplu – cel de pe str. Pușkin. Și sunt sigur că la fel se întâmpla și în cazul celorlalte. În capul meu nu se pot înțelege 2 lucruri: Cum e posibil ca rețeaua producătorului de mezeluri să mai funcționeze după ce s-a descoperit: 1. Că acceptă retururi de produse alterate și revindeau carnea stricată după ce o procesau 2. Că face evaziune de milioane.

Cu ce se ocupă ANSA (Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor) în acest caz? Cu protecția siguranței alimentare? Despre ce fel de siguranță vorbim, ei sunt cei care acceptă tacit să fim otrăviți în continuare. Iar acesta nu este primul caz de acest gen când ANSA “frânează” atât de mult. Ori s-a bătut palma deja?

Cum se întâmplă într-o țară normală?

Într-o țară la care toți visăm, în astfel de cazuri – când e vorba de securitatea alimentară – imediat după depistarea cazului – depozitele și magazinele sunt sigilate până la terminarea investigației amănunțite. La noi ce-au făcut? Instituțiile de control s-au dus, au luat sacii cu bani și i-au lăsat să-și vândă produsele din carne stricată. Fac o conferință triumfală că au depistat un caz neplăcut, dar nu spun despre cine este vorba. Oare nu este asta o bătaie de joc a instituțiilor responsabile față de oamenii care procură mezeluri? Oare nu e revoltător asta?

Ce s-a întâmplat ieri?

Potrivit comunicatului de presă și știrile difuzate de instituțiile media, oamenii legii au precizat că în rezultatul perchezițiilor au fost depistate și ridicate mijloace bănești necontabilizate în sumă de peste 7 milioane 180 mii lei. Aceleași percheziții au scos la iveală mai multe nereguli în procesul de păstrare a cărnii.Dacă ar fi să traducem această propoziție asta înseamnă că acest producător acceptă returnarea produselor din carne stricată. Apoi, doar putem să ne imaginăm ce se întâmplă mai departe – o procesează și produce noi salamuri pe care ni le vinde nouă?!

Legea care interzice returul de produse

De curând, Parlamentul a aprobat o lege – legea 231 – iar la articolul 21 p.1 se menționează:

Se interzice comerciantului să returneze furnizorului  produsele agroalimentare uşor perisabile care au fost achiziţionate cu respectarea cerinţelor cantitative şi calitative, conform contractelor de livrare a produselor. Comerciantul este obligat să lichideze (să distrugă) produsele alimentare a căror valabilitate a expirat.

Acest articol nemulțumește multă lume, inclusiv rețelele de magazine. De ce? Pentru că, dacă administratorii au comandat o partidă mai mare de mezeluri și nu reușesc să le vândă – fac pierderi. Acceptând să facă retururi, magazinele nu mai trebuie să distrugă produsele alterate și scapă de pierderi. Majoritatea producătorilor de carne procesată nu acceptă returile, însă în piață se știe că există și câteva excepții. Iată că una a fost deconspirată. Sper că, într-un final, ANSA și INI vor face regulă până la urmă în acest caz. Iar rețelele de magazine nu vor mai accepta să întoarcă marfa expirată înapoi producătorilor. Niciun fel de „dar”. Marfa e expirată și trebuie distrusă.