Liderul separatist a precizat după aceea că nu exclude să se întoarcă în ţara sa, după alegerile regionale de la 21 decembrie în Catalonia, însă în anumite condiţii.

Ar trebui, a declarat el, ca votul catalanilor să conducă la o realegere a Guvernului separatist destituit la sfârşitul lui octombrie şi ca statul spaniol să se angajeze să respecte acest rezultat electoral.

Atunci, în acest caz, ”trebuie să ne întoarcem (...), dar trebuie să cunoaştem răspunsul”, a precizat Carles Puigdemont.

Poliţia spaniolă a renunţat marţi să mai ceară Belgiei să-l extrădeze pe Puigdemont, candidat în alegerile de la 21 decembrie, preferând să aştepte să se întoarcă el singur în Spania pentru a-l aresta. Acest lucru va închide procedura deschisă în justiţia belgiană luna trecută.

Curtea Supremă a anunţat însă că judecătorul de la originea acestei decizii-surpriză a menţinut mandatul spaniol de arestare care-i vizează pe fostul preşedinte catalan şi pe cei patru foşti miniştri ai săi. Ei riscă, astfel, să fie arestaţi dacă se întorc în Spania.

Aceştia au apreciat miercuri, în faţa presei, la Bruxelles, că decizia judecătorului spaniol se explică printr-o ”frică” a statului spaniol faţă de judecata opiniei publice internaţionale în această criză politică, cea mai dură cu care se confruntă Spania în ultimii 30 de ani.

”Este evident că statul spaniol a retras acest mandat european pentru că i-a fost frică”, a declarat Puigdemont.

El şi foştii săi miniştri au denunţat totodată refuzul Madridului de a accepta ca scrutinul de la 21 decembrie să se desfăşoare sub ochii observatorilor internaţionali.

Potrivit fostului ministru catalan Clara Ponsati, Madridul nu poate în prezent ”să susţină” privirea celor din străinătate.

”S-a comis un abuz asupra acordurilor europene. Ei ar trebui să dea socoteală pentru asta”, a spus ea, referindu-se la aplicarea de către Spania a mandatului european de arestare.