Avocatul Poporului, Mihail Cotorobai, a prezentat astăzi, 5 decembrie, un raport privind cazul Brăguță, care a demonstrat că, deși au fost și sunt implementate reforme în diferite domenii sectoriale, nu s-a reușit revizuirea tuturor actelor normative, inclusiv a celor de reglementare internă și a procedurilor interne de lucru, motiv din care la nivel de instituții și subdiviziuni se mai lucrează pe vechi.
„La 30 august, ne-am sesizat pe marginea cazului mediatizat privind decesul lui Andrei Braguța, aflat în custodia statului, calificându-l drept un caz de o importanță socială deosebită. Investigația a avut ca scop să identificăm motivele care au condus la decesul lui Brăguță, problemele de sistem care au permis comiterea de abuzuri și violarea drepturilor și libertăților fundamentale. În mod special, investigația a fost axată pe analizarea modului în care autoritățile au asigurat respectarea dreptului la libertatea individuală și siguranța persoanei, conform art. 5 CEDO, în ce măsură au fost respectate garanțiile ce țin de relele tratamente și asigurarea dreptului la viață, precum și garanțiile privind accesul la asistență și îngrijiri medicale, conform art. 2 și 3 CEDO. Pentru realizarea investigației a fost creat un grup de lucru, în a cărei componență au intrat angajați ai Oficiului Avocatului Poporului. În perioada septembrie-octombrie 2017, membrii grupului de lucru au efectuat 23 de vizite de documentare (inclusiv repetate) la 16 instituții publice relevante cazului examinat. De asemenea, pentru elucidarea unor aspecte, au fost contractați experți independenți. După redactare, raportul va fi transmis autorităților naționale, instanței de judecată și structurilor internaționale”, a declarat Avocatul Poporului.
Menționăm că într-o pledoarie privind conștientizarea respectării obligațiilor pozitive care decurg din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, președintele Curții Supreme de Justiție, Mihai Poalelungi a făcut o apreciere privind două cazuri tragice, unul dintre care cel al lui Andrei Braguța. Astfel, Poalelungi susține că această tragedie putea fi evitată prin contactarea telefonică a funcționarilor care țin evidența persoanelor cu deficiențe mintale în R. Moldova.
„În luna august a anului curent, după ce a fost oprit în trafic pentru că depășise viteza permisă de regulamentul circulației rutiere, un tânăr care suferea de boli mintale a fost reținut, iar apoi trimis în arest preventiv cu acceptul unui judecător, unde și-a aflat moartea. Același judecător mai aprobase anterior arestarea preventivă a unui alt tânăr, și acesta cu boli mintale, care a trecut apoi în detenție, conform declarațiilor mamei sale, printr-un adevărat calvar.
(…) Am fost surprins să citesc, în două articole de presă, afirmațiile procurorilor de caz. Primul a susținut că tânărul reținut „s-a dat în spectacol şi în faţa judecătorului, l-a numit cu cuvinte indecente, l-a ameninţat. Avea un comportament absolut neadecvat”. Întrebat fiind de ce nu l-a dus la spitalul de psihiatrie, procurorul menționează că nu avea documente confirmatoare, cum nu avea nici judecătorul de caz. Procurorul din cel de-al doilea caz afirmă despre cel de-al doilea tânăr că „nu ştia că este bolnav de o boală psihică”, pentru că nu avea niciun document.
În linii mari, sarcina probării unei anumite situații de fapt este strâns legată de specificitatea circumstanțelor. Îmi este greu să-mi imaginez cum ai putea cere, în calitate de procuror sau de judecător, certificate și dovezi despre starea unei persoane care „s-a dat în spectacol şi în faţa judecătorului, l-a numit cu cuvinte indecente, l-a ameninţat” și care „avea un comportament absolut neadecvat” chiar de la această persoană. Numai aceste constatări ar fi fost suficiente să ridice dubii privind starea sănătății mintale a persoanei reținute. Prezentarea unui certificat privind starea de sănătate mintală a persoanei reținute chiar de către aceasta, într-un termen scurt, deși ea fusese reținută până atunci în „izolator”, poate fi ușor încadrată în categoria utopiilor.
Tragedia putea fi evitată, în primul caz, prin contactarea telefonică a funcționarilor care țin evidența persoanelor cu deficiențe mintale în R. Moldova. În cel de-al doilea caz, putea fi dispusă efectuarea unei expertize“, a declarat Poalelungi.
Amintim că Andrei Braguța a fost reținut pe 15 august 2017, după un incident cu poliția de patrulare. Potrivit procurorului, în momentul în care a fost oprit, tânărul era în stare de ebrietate. El a fost reținut pentru 72 de ore și dus în Izolatorul de Detenție Preventivă. Ulterior, a fost învinuit de aplicarea forței fizice asupra polițiștilor. Pe 18 august 2017 judecătorul i-a aplicat arest pentru 30 de zile. Drept urmare, acesta a fost transferat din Izolatorul de detenție provizorie în Penitenciarul nr. 13. De la apariția cazului în spațiul public, instituțiile de stat au făcut mai multe declarații contradictorii cu referință la circumstanțele în care persoana a fost reținută, starea de sănătate (prezența sau lipsa vătămărilor corporale, diagnoze medicale etc.), circumstanțele transferului în cadrul mai multor instituții de detenție (izolator de detenție, Penitenciar, spitalul de psihiatrie) dar și aplicarea violenței de către alți condamnați sau angajați ai Inspectoratului General al Poliției. Andrei Braguța a decedat în Penitenciarul „Pruncul” la 29 august curent.
