Viceprim-ministrul pentru Reintegrare, negociatorul principal al Chişinăului în reglementarea transnistreană, Gheorghe Bălan, consideră că până la sfârşitul anului ar putea începe discuţiile despre statutul regiunii transnistrene. Cel puțin asta declară oficialul într-un interviu pentru un post de televiziune ucrainean.
El a spus că experţii moldoveni au elaborat un proiect de document privind statutul Transnistriei, numit „Viziune”.
„O astfel de viziune comună va fi prezentată în viitorul apropiat. Am elaborat această viziune și acum lucrăm la ea cu participarea organizațiilor neguvernamentale. Aceasta pentru a obține un consens cu privire la aceste documente. Vom prezenta proiectele de documente partenerilor noștri internaționali. Vom fi gata să discutăm acest document pentru a elabora o abordare comună cu partenerii noștri internaționali, pe care o vom promova în procesul de negocieri. Ne-am angajat să facem acest lucru până la sfârșitul anului”, a spus Bălan.
În opinia sa, „pentru a rezolva conflictul, nu este nevoie de schimbări majore”.
„Nu există nici un fel de diferenţe între populația noastră. În fiecare zi, zeci de mii de oameni de pe unul mal sau altul merg în vizită unii la alţii , foarte mulți oameni au rude pe un mal şi pe celălalt mal. Nu avem o duşmănie sau ură reciprocă. Dacă nu ar fi fost aceste structuri de forţă ale Transnistriei şi nu ar fi fost nicio armată rusă, atunci nu am fi avut nicio problemă şi nici de statut nu ar mai fi nevoie, deoarece oamenii pot și să știe cum să trăiască împreună și nu au nici un fel de pretenţii unii faţă de alţii”, a spus vicepremierul moldovean, citat de Infotag.
Potrivit lui, înainte de a discuta statutul și perspectivele de reglementare, trebuie ţinut cont de faptul că „între cele două maluri nu există probleme religioase, etnice sau de altă natură”.
„Conflictul a fost inspirat din exterior, este susținut în mod artificial de jucători externi. Când spunem că suntem la fel, avem în vedere faptul că, de exemplu, în Transnistria există circa 400 mii de locuitori, dintre care 320 mii au deja acte moldovenești. Vedem că oamenii își leagă viitorul, destinul lor de Republica Moldova. Deşi conflictul a avut loc în anul 1992 și toți aveau cetățenia sovietică, cu timpul am observat că locuitorii transnistreni preferă și îşi văd viitorul cu restul locuitorilor din Moldova”, a remarcat negociatorul.
El consideră că nu este nevoie de împuterniciri mai extinse decât „autonomia largă”, care ar permite păstrarea anumitor aspecte culturale și, în același timp, dezvoltarea potențialului economic local.
Întrebat de jurnalist dacă este posibilă rezolvarea problemelor în termen de cinci ani, el a spus că „acest lucru ar putea fi şi mai rapide”.