Principală  —  Reporter Special  —  Reportaje   —   Fructe moldoveneşti, pe rafturile României…

Fructe moldoveneşti, pe rafturile României şi nu numai

După ce merele moldoveneşti au fost savurate şi apreciate de locuitorii Belgiei, acum strugurii şi prunele din ţara noastră au ajuns şi pe rafturile mai multor magazine din România. Pe 16 octombrie, compania „Ionextrans” din raionul Ialoveni a expediat primul camion de fructe proaspete în reţeaua de comerţ „Auchan Retail” din România. Companiile planifică să extindă cooperarea şi pentru categorii noi de fructe. Potrivit membrilor Asociaţiei Moldova Fruct şi PNUD Moldova, diversificarea pieţelor de export şi a categoriilor de cumpărători pentru fructele moldoveneşti a fost posibilă după ce în toamna anului 2016, peste 10 producători şi exportatori de fructe din cadrul Asociaţiei au participat cu un stand comun la expoziţia „Indagra Food”. „Interacţiunea cu reprezentanţii distribuitorului francez, stabilită atunci, a continuat cu vizite la livezile şi facilităţile de ambalare din cadrul Asociaţiei. Dezvoltarea sectorului fructelor proaspete, care este unul dintre cele mai dinamice, contribuie substanţial la dezvoltarea locală, atât datorită noilor locuri de muncă, cât şi investiţiilor adiţionale în explorarea tehnologiilor moderne. Diversificarea pieţelor de export pentru producţia autohtonă prezintă o prioritate cheie pentru dezvoltarea sectorului. Modelul actual de business al celor mai performanţi producători este axat pe valorificarea oportunităţilor pe pieţe noi, precum şi pe eforturi continue la compartimentul inovare”, afirmă Dumitru Vasilescu, manager de proiect la PNUD Moldova.

Potrivit lui Vadim Codreanu, specialist în marketing al Asociaţiei Moldova Fruct, se observă o tendinţă de diversificare a pieţelor de export al fructelor din R. Moldova: „Se depun eforturi considerabile de înfiinţare a plantaţiilor noi conform ultimelor tehnologii, tot mai multe fructe sunt depozitate în depozite frigorifice, se lărgesc capacităţile de depozitare”. În acelaşi timp, specialistul accentuează creşterea interesului potenţialilor parteneri de pe alte pieţe. „Avem vizitatori din ţările Orientului Mijlociu interesaţi să achiziţioneze cantităţi considerabile, avem interes sporit din partea ţărilor Africii de Nord, Asiei de Sud, cum sunt Bangladesh şi India. Am înregistrat anumite exporturi pe piaţa respectivă şi am învăţat care sunt cerinţele. Am făcut eforturi considerabile împreună cu Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor pentru a obţine acces pe piaţa Indiei. Aceeaşi experienţă o avem pentru mere cu Israelul”, susţine Vadim Codreanu.

În prezent, Asociaţia Moldova Fruct colaborează cu 180 de producători, exportatori şi procesatori de fructe. „Producătorii şi exportatorii se orientează către toate pieţele. Unii exportatori au spus că, prin intermediul partenerilor din România, au exportat prune şi în Italia”, susţine Codreanu.

„Obiectivul pe care ni l-am stabilit a fost să mărim în fiecare an cota de export pe pieţele alternative, iar în acest sezon ne-a reuşit să exportăm pe piaţa Uniunii Europene. E un drum ambiţios, dar inevitabil, iar primul succes ne dă şi mai multă încredere în calitatea produselor moldoveneşti şi valoarea lor pe plan global”, constată Ion Ionaş, directorul întreprinderii „Ionextrans”.

Svetlana Lungu, şefa direcţiei Protecţia şi sănătatea plantelor din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor (ANSA), a declarat pentru ZdG că exportul produselor moldoveneşti depinde de normele fitosanitare stabilite de fiecare ţară în parte. „Cerere pentru produsele moldoveneşti este în Iran, Israel, Vietnam şi India. Există anumite proceduri legate de standardele fitosanitare internaţionale care trebuie implementate, ceea ce ne va permite să exportăm fructe şi legume şi în alte ţări. Totul depinde de cerinţele fitosanitare prezentate de ţara importatoare. Fiecare ţară prezintă lista dăunătorilor care prezintă un risc fitosanitar pentru ei. Stabilirea acestei liste de dăunători depinde de condiţiile climatice, de flora şi fauna din ţară, de posibilităţile de dezvoltare a dăunătorilor în acea zonă”, susţine specialista, făcând referire şi la cazurile tot mai frecvente când serviciul federal de supraveghere veterinară şi fitosanitară din Federaţia Rusă (Rosselkhoznadzor) a interzis importul a zeci de tone de fructe moldoveneşti, motivând că ar fi depistat „larve ale moliei estice (Grapholitha molesta Busck). În conformitate cu legislaţia în vigoare, pentru a preveni pătrunderea şi răspândirea acestei molii pe teritoriul Federaţiei Ruse, este interzis importul lotului contaminat”, susţin reprezentanţii instituţiei din Rusia. Cu toate acestea, reprezentanţii ANSA susţin că, în R. Moldova, aceste molii nu sunt un obiect de carantină, însă în Federaţia Rusă sunt şi de aceea autorităţile de acolo au dreptul să le întoarcă.

Înaintea semnării Acordului de Asociere între R. Moldova şi Uniunea Europeană, în 2014, cea mai semnificativă pondere o reprezenta exportul în Federaţia Rusă, în proporţie de 60—70% din totalul de export de fructe din R. Moldova. Începând cu 2014, se înregistrează o creştere de 16% a exportului de fructe către piaţa Uniunii Europene şi o scădere a exportului de fructe în Federaţia Rusă cu 50%.

Totodată, şi taxele vamale impuse de Federaţia Rusă au avut un impact negativ asupra exporturilor. Dacă în 2013 valoarea exportului R. Moldova spre Federaţia Rusă era de 631 de milioane USD, adică 26% din totalul de exporturi, în 2016, se înregistrează o scădere de până la 11,4%, ajungând la 233,17 milioane USD. Mihaela Gorban, şefa Direcţiei generale cooperare economică internaţională din cadrul Ministerului Economiei şi Infrastructurii, susţine că, deşi pierderile au fost mari, nu au prezentat o piedică pentru orientarea pe alte pieţe de desfacere: „R. Moldova are o serie de regimuri libere facilitare pentru agenţii economici, este vorba de Acordul de Comerţ Liber cu Turcia şi ţările din Balcani. Mai nou, avem posibilitatea să diversificăm exportul de legume şi fructe şi pe alte pieţe, cum este piaţa Chinei, Egiptului, Africii de Nord”.

„În 2016, ponderea exportului către UE a constituit 53% din totalul exportului de fructe şi legume din R. Moldova, iar către Federaţia Rusă – 24,6%. Una dintre cauzele scăderii exportului de fructe şi legume pe piaţa Federaţiei Ruse este aplicarea măsurii de natură tarifară sub formă de taxe vamale la 19 produse autohtone şi măsuri netarifare sub forma restricţiilor comerciale”, menţionează Mihaela Gorban. Astfel, companiile autohtone s-au reorientat spre piaţa UE.

Conform datelor Biroului Naţional de Statistică, în perioada ianuarie-iunie anul curent, totalul exportului de fructe şi legume din R. Moldova a constituit 74,27 milioane USD, dintre care exportul către UE constituie 38,5 milioane USD, ceea ce reprezintă 51% din totalul de exporturi. Exportul către CSI constituie 30,17 milioane USD, respectiv, 40,62% din totalul de exporturi.