Ambasada Federaţiei Ruse la Bucureşti afirmă că declaraţii ale ambasadorului Valeri Kuzmin la o conferinţă desfăşurată la Suceava – pe tema unui referendum privind eventuala unire a Republicii Moldova cu România şi a intervenţiei ruse în Georgia – care au stârnit reacţii din partea opiniei publice din România au fost greşit interpretate, posibil din cauza traducerii „nu tocmai precise” şi a citării selective.
„Ambasada consideră necesar de a expune cuvintele autentice rostite de diplomatul rus, deoarece greşita interpretare a acestora ar putea fi rezultatul unei traduceri nu tocmai precise în limba română, precum şi a citării selective a unor fraze separate prin extragerea lor dintr-un context mai amplu”, se arată într-o postare pe pagina de Facebook a ambasadei privind participarea ambasadorului la conferinţa „Dezvoltarea relaţiilor antreprenoriale cu Federaţia Rusă“, desfăşurată joi, la Suceava.
Referendumul din Crimeea şi situaţia României şi a Republicii Moldova
Conform News Bucovina, la conferinţă, diplomatul rus a declarat: „În România, nu de puţine ori am auzit care ar fi partea legală, sau cum ar trebui să se unească România cu Republica Moldova: în baza dreptului istoric sau cu ajutorul referendumului. Având în vedere că aveţi aceste detalii eu v-aş propune să mergeţi pe ideea referendumului, ţinând cont că o astfel de situaţie s-a întâmplat în Crimeea”, a spus Kuzmin.
De asemenea, după ce a invocat situaţia din Crimeea şi referendumul pentru independenţa Cataloniei, ambasadorul rus a fost întrebat cum vede situaţia privind situaţia Bucovinei care a fost împărţită în două, răspunsul fiind, conform News Bucovina: „Având în vedere aceste elemente puteţi analiza şi situaţia din Bucovina”.
Ambasada prezintă contextul în care a fost abordat acest subiect, spunând că „ambasadorul a făcut punctual referire la o analiză a factorilor favorabili şi nefavorabili pentru dezvoltarea cooperării comercial-economice cu România, la etapa actuală”,făcând şi o analiză a esenţei şi a consecinţelor sancţiunilor ilegale introduse de UE şi câteva alte ţări împotriva Rusiei în legătură cu presupusa „anexare ilegală a Crimeei.“
În acest context, susţine misiunea diplomatică, Kuzmin „a demonstrat că în Crimeea în martie 2014 a fost efectuat un referendum democratic, la care au participat peste 83% din populaţia peninsulei, din care peste 90% s-au pronunţat în favoarea intrării Crimeei în componenţa Federaţiei Ruse în calitate de subiect al său”, ceea ce face ca sancţiunile UW împotriva Rusiei să fie nu doar ilegale, ci ignoră voinţa democratică a locuitorilor din Crimeea.
„Exact în acest context, V.I.Kuzmin a exprimat presupunerea că toate aceste circumstanţe şi argumente pot fi percepute în modul destul de adecvat în România, deoarece el a observat în mod repetat, în mass-media şi blogosfera românească discuţii despre „care poate fi baza pentru a efectua unirea Basarabiei cu România: pe baza rezultatelor unui referendum sau pe baza unui anumit drept istoric pentru acest teritoriu”, explică ambasada.
De asemenea, conform postării, lui Kuzmin i s-au pus „întrebări persistente” „în ceea ce priveşte perspectivele unirii României cu Moldova, precum şi cu unele teritorii ale altor ţări vecine”, acesta răspunzând că „la un moment dat, şi Rusia, şi România au recunoscut independenţa şi integritatea teritorială a Republicii Moldova, ce a fost îndeosebi remarcat în Tratatul de prietenie şi cooperare între Federaţia Rusă şi Republica Moldova din 19 noiembrie 2001″.
„În orice caz, poporul Republicii Moldova are dreptul de a-şi determina propriul destin în acea forma pe care o consideră de cuviinţă”, este concluzia ambasadei.