Guvernul moldovean a scos la privatizare compania Vestmoldtransgaz care gestionează gazoductul Iaşi-Ungheni, iar operatorul național din România, Transgaz, şi-a anunțat intenția de a participa la concurs. Mai mulți experți şi-au exprimat nedumerirea că autorităţile au recurs la acest pas după ce au fost agreate împrumuturi şi granturi cu BERD, BEI şi Uniunea Europeană pentru aducerea reţelei de gaze de la Ungheni la Chişinău.
Preţul de start pentru compania ce ar urma să transporte gaze de la Prut la Chişinău este de aproape 9 milioane de euro, plus alte 93 de milioane pe care să-i investească în următorii doi ani. Unii experţi au rămas cu impresia că setul de condiții trecute în caietul de sarcini a fost întocmit special pentru operatorul național din România şi că tranzacția ar fi aranjată în avans. Drept reper pentru ipoteză s-a invocat şi declaraţia liderului PSD de la Bucureşti, Liviu Dragnea, care s-a referit la un proiect energetic, fără a-l nominaliza. „Are şi susţinerea noastră politică. Este o măsură economică bună şi strategică pentru România”, a spus Dragnea.
Fostul director general al Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică, expertul Victor Parlicov, crede că din contra schimbarea proprietarului ar duce la noi întârzieri. Lui Parlicov i se pare cel mai grav faptul că s-au negociat un împrumut şi un grant cu partenerii europeni, s-a ajuns la un acord şi chiar s-a ratificat în parlament în prima lectură, iar acum aceste înţelegeri vor fi zădărnicite.
„Proiectele de genul acesta întotdeauna au o conotație politică. Eu văd o problemă cu faptul că noi arătăm din nou ca parteneri dubioşi, ca parteneri în care nu poţi avea încredere. Eu sper că asta să nu rețină prea mult şi să se reușească să se facă acest gazoduct până la sfârșitul anului 2019, când expiră contractul cu Gazprom şi când Gazpromul planifică să dea în exploatare Turkish stream, care va permite Gazpromului să ocolească sistemul de transport de gaze din Ucraina şi Republica Moldova. Dacă noi până atunci nu avem o alternativă, noi rămânem, practic, fără pârghii de negociere cu Gazprom, pentru că până acum principala noastră pârghie de negociere era tranzitul”, spune expertul citat de Europa Liberă.
Preşedintele comisiei parlamentare economie, buget şi finanţe, Ştefan Creangă, se declară convins că gestul autorităților este „o acțiune foarte bine gândită şi necesară”, pentru a reduce dependența energetică de Rusia.