Guvernul Republicii Moldova trimite spre avizare Curții Constituționale un proiect de lege privind modificarea şi completarea Constituţiei cu privire la numirea și cariera judecătorilor instanţelor judecătoreşti. Ulterior, proiectul va fi transmis Parlamentului spre examinare. În prezentarea sa, ministrul Justiției, Vladimir Cebotari, a declarat că proiectul reprezintă una din condiționalităţile UE pentru primirea finanţării.
Conform proiectului, se cere modificarea Constituției astfel încât judecătorii instanţelor judecătoreşti să fie numiți în funcţie până la atingerea plafonului de vârstă, de către Preşedintele Republicii Moldova, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. Proiectul stipulează că preşedintele Republicii Moldova poate respinge o singură dată candidatura propusă de către Consiliul Superior al Magistraturii.
De asemenea, se cere ca în Legea Supremă să fie specificat că promovarea şi transferul judecătorilor se fac numai cu acordul acestora.
Altă modificare propusă se referă la modul de numire și selectare a judecătorilor Curții Supreme de Justiție. Astfel se propune ca judecătorii CSJ să fie numiți în funcție similar judecătorilor din curțile de apel și judecătorii, adică de către președintele Republicii Moldova la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.
„Excluderea cerinței deținerii vechimii în funcția de judecător de cel puțin 10 ani de către președintele, vicepreședinții și judecătorii curții Supreme de Justiție are ca scop obținerea calității de judecător la CSJ și a persoanelorr cu o vechime în funcție alta decât cea de judecător, pentru excluderea corporații în cadrul CSJ”, conform proiectului.
Mai mult, conform proiectului, judecătorii ar urma să aibă doar imunitate funcţională.
„Judecătorii pot să beneficieze doar de imunitate funcțională, și anume imunitate în caz de urmărire penală numai pentru acțiunile sau inacțiunile efectuate în exercitarea funcțiilor lor. În această privință se pare evident că corupția pasivă, traficul de influență, luare de mită precum și infracțiunile similare nu pot fi considerate ca acte săvârșite în exercitarea legală a funcțiilor sale”, se mai arată în document.
Totodată, se cere modificare articolului 121 din Constituție astfel încât în procesul elaborării, examinării, aprobării şi modificării bugetului de stat în partea ce ţine de alocarea mijloacelor financiare instanţelor judecătoreşti să se ceară obligatoriu consultarea Consiliului Superior al Magistraturii.
„Consiliul Superior al Magistraturii este în drept să prezinte Parlamentului propuneri privind mijloacele financiare necesare pentru buna funcţionare a instanţelor judecătoreşti”, conform proiectului.
Constituția ar urma să fie modificată și la capitolul activitatea și componența Consiliului Superior al Magistraturii. Una din aceste noutăți este că din rândul membrilor CSM sunt excluși Procurorul General și Ministrul Justiției.
Proiectul face parte din Planul Național de acțiuni pentru implementarea acordului de asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană în perioada 2017 – 2019. Conform Ministerului Justiției, prin acest proiect se urmărește consolidarea independenței, responsabilității, imparțialității, eficienței și transparenței sistemului judecătoresc.
Autorii menționează că proiectul legii pentru modificarea Constituției în partea ce ține de reforma sistemului judecătoresc nu reprezentă noutate, un proiect similară a fost înregistrat în Parlament la 3 mai 2016 fiind aprobat în lectura întâi la 13 aprilie 2017.
„Din considerentul neadaptării lege Constituțională timp de un an de la prezentarea inițiativei de modificare, propunerea a fost declarată nulă. Dar, având în vedere importanța și valoarea propunerilor de revizuire a Constituției, Ministerul Justiției a demarat din nou procedura creației legislative”, conform notei informative a proiectului.