Mihai Moroşanu îşi aminteşte şi astăzi presiunile şi intimidările la care l-a supus în tinereţe puterea sovietică. Pentru că avea demnitate şi conştiinţă naţională a fost condamnat, apoi marginalizat. Bărbatul povesteşte în amănunte un episod în care s-a pomenit în studenţie. A fost exmatriculat de la Universitatea Tehnică deoarece adunase semnături pentru ca monumentul lui Ştefan cel Mare să nu fie mutat mai în spate de locul său actual. Doi ani mai târziu, a încercat să se restabilească la studii, însă într-o zi, după ce a ieşit de la universitate, a intrat într-un magazin, iar pentru că s-a adresat vânzătoarei în română, un agent KGB care îl urmărea, l-a denunţat şi a fost arestat. 

După ce a fost arestat, bărbatul spune că a fost ţinut nouă zile în izolator, iar mai apoi judecat şi trimis la închisoare.

Mihai Moroşanu a început să-şi caute dreptatea în 2014, întrucât a fost condamnat pe nedrept, de un sistem odios. Victima afirmă însă că în prezent acuzatorul de stat vizat în hotărârea instanţei neagă că ar fi instrumentat dosarul, iar procurorii refuză să dispună deschiderea urmăririi penale.

Mai mult, aceste acţiuni au fost întreprinse în condiţiile în care există mărturiile unei grefiere privind falsificarea dosarului, susţine bărbatul. 

Deşi prima instanţă i-a respins solicitarea de a obliga procurorii să deschidă dosar penal pe numele judecătorului şi al acuzatorului de stat care l-au condamnat în 1966, Mihai Moroşanu afirmă că instanţa de apel i-a permis să se adreseze la Curtea Supremă de Justiţie. Dacă cererea sa nu va fi acceptată nici acolo, atunci bărbatul este gata să depună o plângere la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului.