(HARTĂ) Catalonia a dat startul. Ce alte regiuni din Europa îşi doresc independența

by Genko Genko
Distribuiti mai departe...

Catalonia şi-a proclamat independenţa, generând o criză de proporţii, dar Spania nu este nici pe departe singura ţară europeană care se confruntă cu asemenea probleme, în mai multe state existând focare secesioniste, mai mici sau mai mari.

Cotidianul The Guardian face o scurtă trecere în revista a acestora, pornind chiar din estul Europei, unde se lupta de decenii pentru autonomie şi independenţa comunităţile din Istria (Croaţia), Moravia şi Silezia Inferioară (Cehia), Silezia Superioară (Polonia) şi din Ţinutul Secuiesc (România).

Însumând circa 500.000 de locuitori (2,5%), Ţinutul Secuiesc este prezentat drept o regiune din centrul României în care etnicii maghiari îşi doresc şi mai multă autonomie. Conform ultimului recensământ, din 2011, aproape jumătate dintre maghiarii care trăiesc în România şi care constituie cea mai mare minoritate din ţară locuiesc în Ţinutul Secuiesc.

În nordul Europei tânjesc după mai multă autonomie sau chiar independenţa comunităţile din Bornholm şi Insulele Feroe (Danemarca), în timp ce în sud nu doar Spania are probleme serioase, ci şi Italia.

Lombardia (10 milioane de locuitori, 17% din total)
Veneţia (4,9 milioane, 8%)
Sicilia (5 milioane, 8,25%)
Tirolul de Sud (511.000, 0,9%)

Franţa are bătăi de cap cu naţionaliştii corsicani, circa 330.000 (0,49%), care se lupta pentru autonomia micuţei insule încă din anii 1960.

Nici vestul Europei nu este scutit de probleme, dimpotrivă. Flamanzii din Belgia reprezintă circa 53% din populaţia totală, iar faptul că partidul care îi reprezintă este cel mai bine reprezentat acum în Parlamentul federal ar putea împinge până la o ruptură a ţării după alegerile din 2019, scrie sursă citată.

Valonii, la rândul lor (32%) se luptă şi ei pentru independenţă, în timp ce Bretonii (5%) şi-ar dori să se rupă de Franţa şi să se alăture Marii Britanii, cu care împărtăşesc valori culturale şi istorice.

În Germania, Bavaria (12,9 milioane, 15,6%) ridică cele mai multe semne de întrebare, naţionalismul având rădăcini istorice în secolul 19. Totuşi, sondajele din 2017 arată că doar unul din trei membri ai comunităţii bavareze ar fi în favoarea independenţei.

Iar Irlanda de Nord (1,8 milioane, 2,8%), Scoţia (5,4 milioane, 8,2%) şi Ţara Galilor (3,1 milioane, 4,7%) reprezintă temerile guvernului Marii Britanii, în special în contextul Brexit-ului.

Vineri, Parlamentul Cataloniei a aprobat proclamarea independenţei regiunii faţă de Spania şi constituirea unei republici, consecinţă a referendului din 1 octombrie, la care locuitorii s-au pronunţat pentru independenţa regiunii.

În consecinţă, premierul spaniol, Mariano Rajoy, a dizolvat Executivul şi Parlamentul regiunii. Oamenii au ieşit în stradă în mai multe oraşe din ţară, militând pro sau contra independenţei.

Deocamdată, până la alegerile anticipate din 21 decembrie, conducerea Guvernului catalan va fi asigurată de vicepremierul spaniol Soraya Saenz.


Distribuiti mai departe...

CITIȚI ȘI...