În raportări de tot felul sunt necesare informaţii despre populaţie. Însă datele care monitorizează an de an accesul la educaţie ar putea fi greşite, relatează BBC. Respectiv 350 de milioane de copii din întreaga lume nu au, de fapt, acces la educaţie.
Acest număr nu este deloc mic, nici măcar prin comparaţie cu populaţia totală a globului; cifra este echivalentă cu populaţia din Germania, Marea Britanie, Franţa şi Italia la un loc.
Oamenii invizibili ai planetei, aflaţi sub radarul demografic, sunt descrişi drept “cei mai săraci dintre săraci” şi cel mai adesea trăiesc în zone unde nici măcar nu ajung cei care fac recensăminte sau reprezentanţi ai adminitraţiei care eliberează documente de identitate. Milioane de oamenit trăiesc neînregistraţi în zone sărace din ţări aflate în curs de dezvoltare.
Pentru cei care se află în mişcare sau sunt marginalizaţi identificarea şi obţinerea de date despre ei este extrem de dificilă. Majoritatea copiilor care trăiesc pe străzi nu frecventează şcoala, prin urmare nu apar în statistici legate de acest subiect. În această categorie intră şi refugiaţii nedoriţi, împinşi peste graniţe de violenţele din ţările natale.
Agenţia Organizaţia Naţiunilor Unite estimează estimează că în ţările în curs de dezvoltare există 250 de milioane de oameni despre care nu există date, iar încă 100 de milioane de oameni este posibil să nu fie incluşi deloc în statistici – de pildă imigranţii ilegali din ţările mai bogate.
Ţelul la care subscriu membrii UNESCO, de a eradica analfabetismul şi a creşte accesul la educaţie nu îi ia în calcul şi pe aceşti 350 de milioane de oameni.
Conform raportului din acest an al UNESCO, 264 de milioane de copii nu au acces la educaţie primară sau gimnazială.O altă informaţie îngrijorătoare care a fost recent făcută public de Institutul de Statistică al UNESCO este că 600 de milioane de tineri care au făcut şcoală nu au noţiuni elementare de aritmetică, citit şi scris.