După ce cel mai mare retailer de pe piaţa de bricolaj din România, Dedeman, care intenţiona să construiască un complex comercial în Chişinău, a anunţat că se retrage din Republica Moldova, “din cauza barierelor administrative, birocrației excesive și lipsei unei certitudini în privința unei decizii a autorităților locale”, fracțiunea PL din Consiliul Municipal Chișinău susține că nu are nicio vină în acest caz.
„Fracțiunea Partidului Liberal din Consiliul Municipal Chișinău nu a fost, nu este și nu va fi niciodată împotriva vreo unui investitor străin, care vrea să vină să investească în Republica Moldova și în special în municipiul Chișinău, inclusiv Dedeman din România”, au reacționat liberalii, după ce în presă s-a scris că membrii ai fracțiunii PL s-au abținut de la votul din comisia de specialitate privind acest proiect.
„Ca să epuizăm tot felul de speculații, apărute în cursul zilei de astăzi în mass-media, Fracțiunea Partidului Liberal anunță opinia publică că luni la prima ora, va cere convocarea ședinței extraordinare a Consiliul Municipal Chișinău cu o singură chestiune pe ordinea de zi, cea de modificare a Planului Urbanist Zonal, pentru a permite companiei Dedeman România să proiecteze și să investească în Municipiul Chișinău”, mai afirmă liberalii.
În anul 2014 rețeaua românească de retail Dedeman și-a anunțat intenția de a veni pe piața Republicii Moldova. În august 2015 Dedeman a încheiat un contract cu Piele SA în scopul construirii unui complex comercial pe terenurile deținute de aceasta”, spune compania, într-un comunicat.
“Conform înțelegerii părților, cele peste 50 de clădiri ale fostei fabrici de piele construite anii 1950-1960, majoritatea în stare avariată, urmau a fi demolate. Întreaga zonă urma a fi reamenajată prin construcția unui centru comercial cu 460 locuri de parcare pentru clienți și 50 locuri de parcare pentru angajați și spații verzi”, aminteşte Dedeman.
Valoarea planificată a investiției era de 20 milioane euro, iar numărul de locuri de muncă directe de 200 angajați, fără a lua în calcul locurile de muncă create indirect prin contractarea serviciilor auxiliare (pază, transport, cleaning, etc.).